Bancile comerciale au primit pentru analiza de la banca centrala proiectul a nu mai putin de trei acte normative care, in esenta, vor spulbera practic posibilitatea clientilor de a obtine credite in valuta, precum si a bancilor de a aloca fondurile necesare in acest scop.

Pe de o parte, BNR vrea sa limiteze drastic plafonul de creditare in valuta al bancilor, metoda specifica perioadelor de criza. Astfel, creditele in valuta acordate nu vor depasi de 2,5 ori capitalul si fondurile proprii ale bancii respective. Din acest plafon vor fi excluse creditele acordate exportatorilor, care se acopera cu valuta incasata. "Plafonul este mic si probabil bancile mici vor fi afectate rau de tot - pe de o parte pentru ca au capitaluri si fonduri proprii mici, iar pe de alta pentru ca nu prea au acces la resurse in lei ca sa schimbe valuta in lei la niste costuri acceptabile pentru clienti si in conditii profitabile pentru banca", comenteaza pentru ziarul nostru Dan Grigoriu, director Banc Post.

Persoanele fizice sunt clasificate in categorii de performanta financiara, notate de la A la C, in ordinea descrescatoare a calitatii acesteia. In categoria A sunt incluse persoanele care dispun de venituri certe cu caracter de permanenta, exprimate si incasate in moneda in care este luat creditul. A doua categorie este reprezentata de clientii care au salariile indexate in moneda creditului, iar cea de-a treia, in alta moneda decat cea a imprumutului.

"O astfel de masura va insemna o crestere o provizioanelor pe care banca le va face la creditele in valuta, ceea ce va conduce la costuri mai mari suportate de client", subliniaza Ionut Patrahau, director general adjunct al Bancii Transilvania. Ramane de vazut daca bancile vor diferentia inclusiv dobanda la credit in functie de categoria in care se va incadra clientul.

Citeste si:

Creditul in valuta va deveni un produs mai scump

Daca masurile acestea le legam si de faptul ca nu ar fi exclusa o noua crestere a rezervei minime in valuta a bancilor, de la 30% (in prezent) la 50% din fondurile in valuta ale acestora (depozite sau fonduri atrase), atunci imaginea este completa. Asta inseamna ca jumatate din aceste fonduri vor trebui constituite ca depozit la BNR si remunerate cu o dobanda la un nivel simbolic: 0,70% pe an la euro si 0,80% pe an la dolar. "Inclusiv o astfel de masura ar duce la cresterea costului creditului in valuta", puncteaza Dan Grigoriu.

Surse din piata ne-au declarat ca in circa o saptamana vor fi aprobate de CA al BNR normele privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit, cele vizand limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite in valuta, precum si regulamentul modificat legat de clasificarea creditelor. Prin amploarea si duritatea masurilor respective ar putea fi indus un risc suplimentar in sistemul bancar, fiind afectat, uneori chiar dramatic, profitul unor banci.

Masurile BNR sunt generate de cresterea alarmanta a deficitului de cont curent la aproape 9% din PIB, de intrarile mari de valuta - fonduri speculative, repatrieri de valuta s.a - sume care nu sunt absorbite in economie. "Se incearca o domolire a ritmului de crestere a creditarii in valuta; in ce masura se va reusi ramane de vazut; se cauta o solutie mai putin dureroasa atat pentru clienti, cat si pentru banci", ne declara ieri Petre Bunescu, director general adjunct al BRD Societe Generale.