Majoritatea analistilor sunt de acord ca o comparatie directa intre cei doi mari producatori din Europa Centrala si de Est, Skoda si Dacia, nu are nici o relevanta. Situatiile sunt complet diferite, pornind de la istorie, momentul preluarii de catre un grup auto potent din punct de vedere financiar, dar mai ales, din punct de vedere al evolutiei marcilor. Totusi, de fiecare data cand suntem nemultumiti de Dacia, aratam cu degetul spre Skoda si intrebam: "Ei de ce pot si noi nu?".

Realizarile cehilor de la Skoda, concretizate cu ajutorul celor din grupul Volkswagen, care detine acum marca, sunt uimitoare si de necontestat. In 2004 profitul net al firmei cu baza la Mlada Boleslav a atins 115 milioane de euro. Desigur, cifra nu este mare dar ea exista, prin comparatie cu producatorul autohton de la Mioveni care nu a facut niciodata publice rezultatele sale financiare, responsabilii firmei multumindu-se sa declare ca 2005 va fi primul an in care vor inregistra un profit. Tot la sfarsitul anului trecut, cehii dadeau publicitatii cifre de vanzari la care romanii nici nu pot visa: 441.820 de unitati. Anul 2005 pare a fi unul extrem de bun pentru ambele firme. In timp ce Skoda a inregistrat in primul semestru o crestere de 7,3% atingand vanzari de 259.700 de vehicule, Dacia se poate lauda cu o spectaculoasa crestere de 89,5% insa totalul masinilor comercializate este doar de 79.068 unitati.

70 de ani diferenta

Pentru a intelege mai clar de ce Skoda se afla in prezent pe cai mari, iar Dacia se zbate inca in zona producatorilor fara pretentii este nevoie sa apelam la istorie. Putini dintre cei care compara cele doua marci stiu ca Vaclav Laurin si Vaclav Klement au pus bazele uzinei din Mlada Boleslav inca din 1895, e drept, producand in serie biciclete. In 1905 insa, de pe banda de montaj a uzinei iesea si primul autovehicul: Voiturette. Romanii s au trezit mult mai tarziu. Abia in 1966 incepea construirea uzinei de langa Pitesti, iar primul vehicul, o replica a modelului francez Renault 8, era prezentat cu mare tam-tam in 1968. Chiar daca Dacia a preluat modele franceze din mers, vehicule moderne la acea data, cei aproape 70 de ani de experienta in plus ai cehilor erau mai mult decat suficienti pentru a le asigura intaietatea pe pietele din Est, alaturi de Lada.

La ei nemti, la noi francezi

Decalajul dintre Skoda si Dacia avea sa se mentina si dupa caderea blocului comunist. Cehii au reusit sa isi apropie sprijinul unui mare producator european inca de la inceputul anilor '90, din 1991 germanii de la Volkswagen devenind actionari ai companiei din Mlada Boleslav cu 30% din active. Dupa deschiderea drumului, nemtii au devenit tot mai interesati de colaborarea cu Skoda ajungand dupa numai trei ani, in 1994, sa lanseze primul model �de tranzitie", Felicia.

Aflati din nou in intarziere, romanii reusesc abia in 1999 sa vanda uzina de la Colibasi unui producator de renume, coincidenta sau nu, aceluiasi care le cedase in urma cu 30 de ani licenta pentru producerea modelelor sale: grupul francez Renault. Porniti pe fapte mari, inginerii de la Dacia impreuna cu cei de la Renault reusesc in numai un an sa puna pe piata un model care beneficia de o caroserie si tren de rulare concepute in Romania, dar si de un motor si o transmisie franceza de generatie noua. SupeRNova a fost un real succes pentru Dacia, in numai trei ani de viata modelul fiind vandut in 60.191 de exemplare, majoritatea pe piata interna. Intre timp insa, cehii pusesera deja pe piata un vehicul care avea sa se impuna rapid pe toate pietele din Europa Centrala si de Est: Octavia.

In 1996, la aparitia acestui model, cumparatorii erau sedusi in primul rand de emblemele cu sigla Volkswagen prezente pe mai toate subansamblurile masinii, aspectul destul de atractiv si modern al caroseriei ramanand in planul secund. Octavia era considerat inca de pe atunci un Passat la jumatate de pret. Din 1999, Skoda pune pe piata viitorul sau best-seller, modelul Fabia, un vehicul al carui raport calitate/pret a sedus numai in 2004 peste 230.000 de europeni.

Evolutie

Ajutate de capitalul si experienta aduse de colegii din Occident, cele doua companii, Skoda si Dacia incep lupta cu timpul si mentalitatile. Ritmul de crestere al cehilor este incredibil. La inceputul noului mileniu, Skoda atinge vanzari de 440.000 de unitati anual. In 2001, peste 460 de mii de vehicule purtand emblema Skoda sunt vandute pe pietele din intreaga lume, dintre acestea numai 82.405 fiind comercializate in propia tara.

Pentru comparatie, in acelasi an, Dacia vindea numai aproximativ 54.000 de unitati, 52.013 dintre acestea fiind destinate pietei interne. O privire atenta asupra cifrelor arata clar diferentele de abordare a problemei vanzarilor: in timp ce Dacia isi vindea majoritatea covarsitoare a productiei in Romania, Skoda se orienta tot mai mult catre export. Un factor determinant in aceasta ecuatie este, desigur, cel al dimensiunilor parcului auto existent in tarile de origine, dar si mentalitatea cumparatorilor.

Citeste si:

O viziune coerenta asupra vanzarilor dar si avansul temporal luat de cehi, coroborate cu o multime de alti factori mai mult sau mai putin importanti au pus in dreptul celor de la Skoda in 2004 o cota de 17,8% din piata Europei Centrale si de Est si una de 48,5% din piata interna, Dacia multumindu-se cu 46,5% din piata autohtona si numai 1,9% din piata ECE.

Patru contra unu

Succesul repurtat de Skoda pe pietele din Europa este asigurat de o gama de modele fiabile si competitive. In acest moment producatorul ceh are in oferta patru modele cu motorizari mai mult decat suficiente. Batrana Octavia Tour isi face inca datoria fata de marca, decizia de a o mentine pe piata chiar si dupa aparitia inlocuitorului a fost luata tocmai datorita cererii extrem de mari pentru acest model. Cele trei motoare pe benzina de la 1.4 litri pana la 1.8 litri, care dezvolta intre 55 si 110 kW, precum si cele trei dieseluri 1.9 TDI (66-81kW) combinate cu dotarile complete si aspectul destul de modern al caroseriei continua sa atraga o multime de clienti.

Noua Octavia, o masina care se bate pentru un loc fruntas in vanzarile din Romania, poate fi si ea comandata cu una dintre cele patru motorizari: 1.6FSI-85kW, 1.4MPI-55kW, 1.9TDIPD-77kW, 2.0TDIPD-103kW. Best-sellerul Fabia are 5 motoare pe benzina intre 40 si 85 kW si patru diesel intre 47 si 96 kW, iar varful de gama, Superb se lauda si ea cu trei propulsoare diesel si tot atatea alimentate cu benzina.

Acestei adevarate avalanse de modele si motorizari puse la dispozitia clientilor de inginerii de la Skoda, Dacia nu la poate opune decat un singur model, faimosul Logan, cu doua motorizari: 1.4 MPI si 1.6 MPI. In aceasta toamna va veni desigur si dieselul insa lupta este inegala si va ramane astfel pana cand romanii vor reusi sa micsoreze decalajul fata de competitorii lor cehi.

Volkswagen contra Renault

Daca in Uniunea Europeana, lupta dintre cele doua grupuri producatoare de automobile este acerba, iar marca franceza reuseste sa se mentina pe primul loc in clasamentul vanzarilor, in ceea ce priveste subsidiarele lor din ECE, situatia este, dupa cum se vede, cu totul alta. O cauza a acestei situatii este, fara doar si poate chiar apartenenta la cei doi mari producatori auto. In timp ce Skoda se lauda cu fratii sai mai mari membri ai Volkswagen AG - Volkswagen, Bentley, Audi, Seat si Lamborghini -, capitalul de imagine al celor de la Dacia este ceva mai scazut, ei laudandu-se numai cu marcile de volum ale Aliantei precum Renault, Samsung sau marele frate asiatic, Nissan.

Forta celor doua grupuri auto in Europa este impresionanta, dar lupta dintre ele se duce inca numai la varf, subsidiarele mai mici nefiind inca puse in situatia de a se confrunta direct. Oricum, gratie potentei financiare a celor din Vest, atat Skoda cat si Dacia au reusit in ultima vreme sa isi extinda rapid capacitatile de productie, iar planurile sunt foarte ambitioase. Cehii produc majoritatea vehiculelor proprii in Europa in uzinele de la Mlada Boleslav, Kvasiny, Vrchlabi, Sarajevo si Solomonovo, dar si in India la Aurangabad, in timp ce romanii au uzine doar la Mioveni si Moscova, in Europa, dar isi extind capacitatile catre toate colturile lumii prin fabricile din Maroc, Columbia, Iran si India.

Fabia si Logan, vedetele pietei din ECE

Conform analistilor de la JATO Dynamics, modelele Skoda Fabia si Dacia Logan sunt, in aceasta ordine, cele mai bine vandute autoturisme in zona europei centrale si de est. Fabia, vehicul cu performante comerciale incontestabile (121.315 unitati vandute in primul semestru din 2005) poate fi cumparat in trei variante de carosare: hatchback, sedan si combi. Gama de propulsoare include patru dieseluri economice si fiabile: 1.9SDI/47kW, 1.4TDI PD/55kW, 1.9TDI PD/74kW si 1.9 TDI PD/96kW, motor rezervat pentru modelul RS, si cinci alimentate cu benzina: 1.2HTP/40kW, 1.2HTP/47kW, 1.4/55kW, 1.4/74kW si 2.0/85kW. Printre performantele acestui vehicul se numara rezultatul testului efectuat in Romania de Gerhard Plattner, care a demonstrat ca Fabia 1.4 TDI poate consuma numai 2,6 l/100km.

Desi a fost lansat numai in toamna anului trecut, modelul Logan al celor de la Dacia se mandreste deja cu cifre de vanzari impresionante pentru firma pitesteana. In perioada ianuarie-iunie 2005, modelul a fost comercializat in 61.417 exemplare, adica aproximativ jumatate din vanzarile cehilor cu Fabia. Logan sufera in acest moment din cauza lipsei unei game de motoare suficient de bogata, dar, mai ales, din cauza inexistentei mai multor variante de carosare. Este de asteptat ca balanta sa se echilibreze abia peste cativa ani cand francezii de la Renault si colegii lor romani vor reusi sa aplice mai multe caroserii pe sasiul actual.