Negocierile privitoare la clima erau in impas aseara la Copenhaga, in pofida angajamentelor financiare pe termen scurt din partea mai multor state dezvoltate, in special in combaterea deforestarilor, relateaza AFP.

Presedintele american Barack Obama, asteptat vineri la Copenhaga, "spera ca prezenta sa va fi utila" pentru a se ajunge la un acord, a spus Casa Alba, cu 48 de ore inainte de expirarea termenului dat pentru incheierea unui acord care sa permita limitarea cresterii temperaturii medii a planetei la 2 grade Celsius, relateaza NewsIn.

Liderul francez Nicolas Sarkoy a refuzat miercuri sa discute despre un esec, considerand ca ar fi ceva "catastrofal".

Ziua a fost marcata de certuri pe tema procedurilor, limitandu-se dezbaterile de fond: elaborarea unei riposte internationale in fata dereglarilor climatice. "Situatia este complet blocata. Am pierdut aproape doua zile de negocieri", a declarat secretarul de stat francez pentru ecologie, Chantal Jouanno.

Intre timp, Australia, Franta, Japonia, Norvegia, Marea Britanie si SUA au anuntat un ajutor imediat de 3,5 miliarde de dolari pe trei ani "pentru anularea si, daca este posibil, inversarea deforestarilor din statele in curs de dezvoltare". Protectia padurilor este una dintre marile mize ale summitului din Copenhaga pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din Bazinul Congo.

In ritmul actual - aproape 15 milioane de hectare pe an, adica suprafata statului Bangladesh - deforestarea este responsabila pentru aproape o cincime din emisiile de gaze cu efect de sera in lume, mai mult decat sectorul transportului.

Miercuri seara, Japonia a propus 19,5 miliarde de dolari, dintre care 15 miliarde din banii publici, pe o perioada de trei ani, pentru a ajuta tarile cele mai vulnerabile in fata impactului schimbarilor climatice. Ajutorul imediat necesar, din 2010 pana in 2012, pentru cele mai vulnerabile state a fost estimat la 30 de miliarde de dolari pe trei ani.

Africa si-a revazut in scadere cerintele financiare. Premierul etiopian a evocat cifra de 100 de miliarde de dolari pe an incepand din 2020, mai putin decat cererile formulate pana acum de Uniunea africana. "Pentru ca avem mai mult de pierdut ca altii, trebuie sa devenim mai flexibili", a explicat el.

Pe de alta parte, tarile in curs de dezvoltare l-au acuzat pe vicepesedintele conferintei, daneza Connie Hedegaard, ca pregateste un text de negoiceri ignorand rezultatele grupurilor de lucru. "Acest proces nu este transparent", a spus si principalul negociator chinez.

Dupa parerea generala, organizarea summitului lasa de dorit: India a denuntat un "bazar integreal", iar microstatul Tuvali a comparat conferinta cu Titanicul, iar Brazilia a protestat pe langa Danemarca dupa ce sefa delegatiei sale nu a putut intra la lucrari din cauza unui exces de zel din partea aparatului de securitate.

Politia daneza, autorizata sa efectueze "arestari preventive", a retinut mai mult de 1.700 de persoane de la inceputul summitului, dar majoritatea au fost eliberate fara acuzatii.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.