Cum se naste o idee

De la grecul Arhimede, celebru gratie descoperirii principiului fundamental al hidrostaticii, numerosi cercetatori si inventatori au strigat macar in gand „Evrika!“ (Heureka! - Am gasit!).

In Romania zilelor noastre, o idee noua nu face insa prea multi bani, iar inventatorii sunt mai degraba alergatori singuratici intr-un maraton. Inventiile lor sunt premiate la targuri in strainatate, la care bugetul nici macar nu le permite autorilor sa ajunga, dar aproape nimeni nu le cunoaste la ei acasa.

Indicator al stadiului de dezvoltare industriala a unei tari, in Occident, 70-80% din inventii provin de la firme, restul de la persoane fizice.

„In Romania, lucrurile stau taman pe dos: 65-70% din inventiile romanesti provin de la persoane fizice, majoritatea pensionari.

15% sunt realizate in universitati tehnice si in institutele de cercetare si doar un numar foarte mic de la firme“, ne-a declarat Valeriu Geambazu, purtator de cuvant la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).

Acesta mai spune ca persoanele fizice, mai ales pensionarii, nu au bani sa-si aplice inventiile. In plus, nu exista o structura de stat sau privata care sa ii adune la un loc pe inventatori.

„Unii iau credite de la banci sau se imprumuta de la rude pentru ­a-si pune ideile in aplicare, altii vand aceste brevete“, mai precizeaza oficialul OSIM.

Cum ajung ideile la cos

Pentru a-si pune la adapost ideile, inventatorii apeleaza la brevete. Atat la nivel mondial, cat si in Romania, din 100 de oameni care depun documentatia pentru tot atatea inventii, cam 60 primesc brevete. Cum din inventiile brevetate se aplica in jur de 15, ce se intampla cu restul?

„Poate sunt inventii ale viitorului (inca nu au fost realizate materialele din care sa fie fabricate). O alta parte, intre 6 si 8%, nu vad pentru mult timp lumina zilei, fiind cumparate de marele companii si ascunse la sertar. Un motor care functioneaza cu aer, sa zicem, ar putea fi tinut ani de zile la secret de un producator auto…“, mai spune Geambazu.

Abia diferenta, mai putin de 30%, ajung materiale documentare in colectiile oficiale de brevete din lume si folosesc celor care doresc sa inregistreze o inventie, pentru a vedea ce s-a descoperit anterior.
O inventie traieste 20 de ani - aceasta este perioada in care nu poate fi copiata. Pentru a-si pune inventia la adapost insa, inventatorul plateste o taxa anual.

Pentru o protectie pe cativa ani, in Romania, taxa este de aproximativ 800 de lei. Persoanele cu venituri mici beneficiaza de o reducere de 80% a taxelor, iar 99% din inventatori platesc taxa cu reducere.

Noutate si aplicare industriala

Un brevet poate fi acordat, conform Legii 64/1991, pentru „orice inventie avand ca obiect un produs sau un procedeu, in toate domeniile tehnologice, cu conditia ca aceasta sa fie noua, sa implice o activitate inventiva si sa fie susceptibila de aplicare industriala“.

In conformitate cu legea care re­glementeaza brevetele, nu sunt inventii „descoperirile, teoriile stiintifice si metodele matematice, creatiile estetice, planurile, principiile si metodele in exercitarea de activitati mentale si programele de calculator“.

„Daca nu are o piata, o inventie este egala cu zero“

Profesorii doctori ingineri Niculae Marinescu si Daniel Ghiculescu au luat doua medalii de aur la ultima expozitie la care au participat. In echipa cu un alt coleg - Sergiu Nanu - au fost la Bruxelles cu doua inventii - dispozitivul mobil pentru debavurarea electrochimica a pieselor si dispozitivul de asistare cu ultrasunete a prelucrarii prin electroeroziune cu fir.

Pentru profani, primul e un “pistol” cu electrolit care indeparteaza ca un polizor materialele care raman in relief peste piesele metalice prelucrate sau turnate, iar al doilea este o inovatie adusa unui dispozitiv cu fir care actioneaza ca un fierastrau de traforaj de ultima generatie.

Mai bine de 20 de ani de incercari

Cei doi inventatori sunt profesori la Politehnica si au peste 20 de ani de munca in domeniu. Sustin ca munca in cercetare presupune activitate de dimineata pana seara, de Paste, de Craciun, de la 8 pana la 19 in fiecare zi la facultate. Ce-i mana pe ei in aceasta lupta?

“In activitatea de creatie nu se lucreaza la norma, iar elementele de noutate sunt obligatorii”, spune profesorul Ghiculescu. “Daca nu are o piata, o inventie este egala cu zero. Aceasta este drama inventatorului roman”, mai explica acesta.

Si in cazul sau, ca si in cazul profesorului Marinescu, principalii mentori au fost profesorii de la TCM, facultatea pe care au absolvit-o.

“Studentii vin si acum catre activitatea de cercetare. Problema e in alta parte. Mai exact, in economia romaneasca. Din pacate, economia nu duduie inca”, mai spune Ghiculescu

Parerea sa este impartasita si de colegul sau. “La firme e altfel rasplatit acest efort, dar noi nu lucram la comanda. In plus, ne-am bagat singuri in povestea asta!”, spune Marinescu.

Sustin la unison ca diferenta dintre cercetatorii romani si cei din strainatate este dotarea: “Informatia este acum accesibila si la noi, dar finantarea este total diferita.

Finantarea pentru noi reprezinta mai putin bani de la buget si mai mult sumele pe care le atragem in urma concursurilor de proiecte. Dar din peste 3.000 de proiecte inscrise la un asemenea concurs, mai putin de 600 primesc finantare”.

Lucruri simple, eficiente, care iti usureaza viata

Visul canadian al inginerului pensionar Ion Valcu are cativa ani vechime. De cand nu mai merge la uzina, a transformat un birou vechi de-al copiilor in banc de lucru, iar camera in care mestereste cu o menghina, o pila si un ciocan a devenit atelierul lui de inventator. De atunci a realizat zeci de inventii si mai asteapta inca sa vina canadienii sa-i cumpere brevetele.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe