Doua mutatii genetice, responsabile pentru comportamentele agresive

Oamenii se nasc infractori din cauza genelor sau devin infractori in urma circumstantelor si a educatiei din copilarie? Aceasta dezbatere a fost relansata cu ajutorul unui nou studiu despre doua mutatii genetice, care se gasesc cu o frecventa considerabil mai mare in randul delincventilor violenti.

Oamenii de stiinta avertizeaza contra unei interpretari in graba a rezultatelor, potrivit carora in genomul uman ar exista anumite gene ale violentei, de care persoanele vizate nu pot sa scape, scrie MEDIAFAX.

Studiul, realizat pe un esantion de aproape 800 de finlandezi, incarcerati pentru infractiuni violente si delicte lipsite de violenta, arata ca, in comparatie cu populatia generala, cele doua gene mutante, denumite MAOA si CDH13, ar fi asociate unor comportamente extrem de violente.

Cercetatorii europeni si americani care au realizat studiul spun ca au tinut cont si de factorii de mediu - antecedente privind abuzurile de substante (droguri, alcool), personalitate antisociala si maltratari suferite in copilarie -, iar acestia nu au modificat rezultatul final.

Studiul nu a fost conceput pentru a explica impactul variatiilor genetice si, potrivit autorilor, numeroase alte gene ar putea juca un rol important, direct sau indirect.

Cele doua versiuni de gene mutante sunt "mai degraba obisnuite", intrucat un individ din cinci este purtator, iar cei mai multi dintre purtatori nu vor comite niciodata violuri, agresiuni fizice si crime, noteaza autorii. Totodata, persoanele care nu sunt purtatoare ale acestor versiuni de gene au fost prezente in grupul ultra-violent de detinuti.

Gena MAOA coordoneaza sinteza unei enzime (monoamino oxidaza) care intervine in eliminarea unor neurotransmitatori precum dopamina. Diminuarea nivelului de activitate al acestei enzime in forma mutanta a genei a fost deja descrisa si asociata cu riscul de a deveni delincvent.

Gena NDH13 a fost implicata la randul ei in tulburarile neuropsihiatrice care tin de controlarea impulsivitatii.

Citeste si:

Vela, către potențialii infractori: „Vigilența noastră este la cote...

"Am gasit doua gene care au cel mai important efect asupra comportamentului agresiv si, probabil, exista zeci sau sute de alte gene care au un efect mai putin puternic", a precizat Jari Tiihonen, coautor al studiului, cercetator la Departamentul de neurostiinte din cadrul Institutului Karolinska din Suedia.

Aceste rezultate nu sunt suficient de precise, prin absenta sensibilitatii si a specificitatii, pentru a permite o depistare cu titlu preventiv, a precizat coautorul studiului.
Rezultatele studiului finlandez ar putea fi similare in mai multe tari dezvoltate, dar nu si in tarile sarace, unde aspectele sociale, precum saracia, ar putea fi factorii cei mai importanti in comiterea unor infractiuni si delicte, a adaugat Jari Tiihonen.

Contributia acestor gene intervine doar in ceea ce priveste 5-10% din riscul ca un individ sa devina foarte violent, considera la randul sau John Stein, profesor emerit la Universitatea Oxford. Tinand cont de caracterul extrem de raspandit al acestor gene (in special gena MAOA mutanta), "sa vorbesti despre «genele violentei» ar reprezenta o exagerare uriasa", spune profesorul de stiinte neuronale, Jan Schnupp de la Universitatea Oxford.

Citeste si:

Sunt oglinda sufletului! Ce ASCUND de fapt ochii oamenilor

Pentru Malcolm von Schantz, profesor conferentiar in stiinte moleculare la Universitatea Surrey din Marea Britanie, modelul care se contureaza include numerosi factori genetici care au fiecare "un mic efect predispozant".

Aceste rezultate vor trebui reproduse in alte tari, pentru a confirma ca ele nu apar din specificitatile genetice asociate omogenitatii populatiei finlandeze si/ sau din caracteristicile sistemului judiciar din aceasta tara, a adaugat William Davies, profesor la Centrul de neuropsihiatrie genetica si genomica din cadrul Universitatii Cardiff.

Aproximativ 20% dintre prizonierii contactati au refuzat sa participe la studiu. De asemenea, violatorii au fost indepartati de pe lista participantilor, iar acest fapt ar putea sa influenteze rezultatul final al cercetarii.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe