Semnarea celui mai important document din istoria moderna a Bulgariei a fost transformata de liderii politici de la Sofia intr-o simpla etapa din cursa pentru alegerile parlamentare din 25 iunie. Cu numai o zi inainte de ceremonie, nu se stia daca presedintele socialist Parvanov va semna sau nu tratatul de aderare. Contrar constitutiei, guvernul a decis ca, in numele sau, pe document sa-si puna semnaturile primul-ministru, ministrul de externe si cel al integrarii. Asa-zisa greseala de protocol a fost recunoscuta de Simeon de Saxa-Coburg Gotha si, pina la urma, reparata partial.

O alta problema "electorala" a Tratatului este cea legata de soarta reactoarelor mai vechi de la Kozlodui. Promisiunea guvernului ca ele vor fi inchise in 2006 a facut posibila inchiderea capitolului "Energie". In aceste zile insa decizia este puternic contestata de fostii comunisti si de o parte din opozitia de dreapta. 560.000 de bulgari au votat, in cadrul unui referendum improvizat, in favoarea mentinerii reactoarelor condamnate. Rezultatele au fost anuntate in ajunul ceremoniei de la Luxemburg. Analistii prognozeaza ca, dupa alegeri, politicienii isi vor pierde repede interesul fata de Kozlodui si sansele europene ale Bulgariei nu vor fi afectate.

Mult mai important ar putea fi insa impactul reformei judiciare blocate. Putin probabila este incheierea reformei pina in noiembrie, asa cum cere Comisia Europeana. Oamenii care au blocat reforma timp de 15 ani nu vor ezita sa prelungeasca cu inca un an starea de impunitate.

Infractorii bulgari, mai "rai" decit cei romani

Multi recunosc ca, in plan european, Bulgaria a reusit pina acum sa-si creeze o imagine mai buna fata de Romania. Problemele sale insa nu sint mai mici. Crima organizata, cu cele peste 150 de asasinate si atentate cu bomba pe an, ridica semne de intrebare, inexistente in cazul Romaniei. Probleme, incomparabil mai mari pentru UE, creeaza falsificatorii bulgari de valuta si traficantii, care s-au inscris in ultimii ani printre principalii producatori europeni de droguri sintetice.

Citeste si:

Exista o contradictie intre aprecierile relativ pozitive ale politicienilor europeni, dispusi sa accepte Bulgaria si Romania cu reformele neincheiate, si atitudinea negativa, tot mai intransigenta, a opiniei publice vest-europene ce va putea avea ca rezultat neratificarea tratatului de aderare in tari precum Germania si Franta, avertizeaza analistii bulgari. Si in rindurile cetatenilor bulgari se manifesta o serie de temeri legate de intrarea in UE, legate in primul rind de asteptatul salt al preturilor. Integrarea va insemna disparitia a peste 80% din companiile mici si mijlocii, avertizeaza euroscepticii, considerind ca bulgarii si romanii vor deveni "cetateni de mina a doua", intr-un club de tari bogate.

"Europa ne-a luat", jubileaza presa bulgara

Presa bulgara isi exprima ieri satisfactia fata de semnarea, la Luxemburg, a Tratatului de aderare la UE. "Bulgaria se intoarce acasa", scrie "Duma", in timp ce "Standart" titreaza "Europa ne-a luat". "Am obtinut ieri primul rezultat cu adevarat important al celor zece ani de eforturi, dar nu am trecut linia finala" a aderarii din 2007, avertizeaza "Trud".
Cotidianul economic "Dnevnik" mentioneaza ca industria textila, turismul, ca si transporturile si telecomunicatiile constituie punctele forte ale tarii pe piata europeana. Ziarul "Sega" se declara ingrijorat de soarta miliardelor asteptate de UE, in conditiile in care unele tari precum Germania, Franta, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Austria - care dau la bugetul comunitar mai mult decit primesc - si-au exprimat unele reticente in privinta marimii ajutoarelor acordate Bulgariei.

Potrivit cotidianului "Monitor", guvernul bulgar care se va forma in urma alegerilor legislative din iunie va trebui sa faca "ceea ce este mai dur", realizind o reforma judiciara si investind in proiecte vizind infrastructura si mediul inconjurator.