In lipsa unor dovezi directe legate de programul nuclear iranian, Washingtonul a ajuns sa gaseasca nod in papura: vicepresedintele american Dick Cheney a declarat recent ca "Iranul are suficiente rezerve de petrol si gaze naturale pentru a nu avea nevoie de energia nucleara transformata in electricitate". Dar Cheney a uitat ca, in urma cu 35 de ani, pe vremea cand detinea un post-cheie in Administratia Gerald Ford, a sustinut contrariul.

Documente secrete publicate ieri de "Washington Post" demonstreaza ca programul iranian de imbogatire a uraniului a fost initiat la recomandarea fostului presedinte american Gerald Ford (foto). Sustinut de secretarul sau de stat, Henry Kissinger, de actualul ministru al apararii, Donald Rumsfeld, si de Dick Cheney, Ford a recomandat Iranului, in 1970, sa-si dezvolte capacitatile nucleare impreuna cu Pakistanul. Scandalul ar putea afecta clar politica externa americana, axata in ultimul timp pe "atacarea" Iranului prin mijloace economice si chiar discutarea, in spatele usilor inchise, a unui eventual atac militar.

Actualii membri ai Administratiei Bush refuza sa vorbeasca despre acest lucru, dar Henry Kissinger are mai putine scrupule. El a declarat pentru cotidianul american ca "Iranul era la vremea aceea un aliat si a fost vorba despre sustinerea unui contract comercial. Nici nu ne-am gandit ca s-ar putea ajunge unde s-a ajuns". Echipa lui Ford a sustinut planurile Teheranului de a-si dezvolta industria nucleara si a mai plusat pentru o afacere de miliarde de dolari care oferea Iranului control asupra unor mari cantitati de plutoniu si uraniu imbogatit, adica principalele componente ale bombelor atomice.

Drept de folosinta

Citeste si:

In plus, la vremea aceea, companii americane precum General Electric si Westinghouse aveau afaceri masive in Iran.

Desi documentele secrete pe care a pus mana "Washington Post" nu demonstreaza ca SUA ar fi oferit pe tava capacitatile nucleare atat de criticate de Washington astazi, americanii au sprijinit reprocesarea plutoniului. Gerald Ford a semnat, in 1974, o directiva prin care oferea Teheranului posibilitatea sa foloseasca instalatiile americane pentru extractia plutoniului din reactoarele nucleare, ceea ce a fost un bun inceput pentru presupusul program nuclear de acum.

Armament usor

Pe de alta parte, pare-se ca americanii se tem de faptul ca Iranul s-ar putea folosi acum de programul ONU de lupta impotriva drogurilor pentru a-si face provizii de armament. Este vorba despre mii de pusti cu luneta, dispozitive cu infrarosu, precum si alte arme mici, pe care Teheranul le poate procura cu usurinta, sub pretextul ca lupta impotriva traficantilor de droguri. SUA au impus deja embargoul economic Iranului, sanctionand chiar si companiile straine care furnizeaza echipamente susceptibile de a fi folosite in programul nuclear, dar sunt neputincioase in fata traficului cu armament usor.