Autoritatile de la Zagreb traiesc, saptamana aceasta, momente de mare tensiune: la 17 martie, ar urma sa inceapa negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Dupa toate probabilitatile insa, deschiderea negocierilor va fi amanata pe termen nedefinit, pana ce Croatia il va fi predat Tribunalului de la Haga pe generalul Ante Gotovina, inculpat pentru crime de razboi in timpul conflictului iugoslav.

Liderii croati insista ca predarea lui Gotovina nu depinde de ei si ca n-au nici o informatie despre soarta generalului, pe care multi dintre conationalii sai il considera un adevarat erou. Procurorul Tribunalului Penal International Carla del Ponte acuza, insa, guvernul de la Zagreb ca nu a facut nici un efort pentru arestarea lui Gotovina, ba, mai mult, a obstructionat cercetarile expertilor TPI. Saptamana trecuta, del Ponte a adresat o scrisoare institutiilor europene si celor 25 de membri ai Uniunii, acuzandu-i pe oficialii croati de lipsa de cooperare cu TPI.

Cum cooperarea cu TPI era principala conditie impusa Zagrebului pentru deschiderea negocierilor, din ce in ce mai multe voci din Uniune par convinse de necesitatea amanarii negocierilor cu Croatia. Desi toata clasa politica croata a facut eforturi disperate pentru a demonstra buna-credinta a autoritatilor fata de cooperarea cu TPI (ieri, toate bunurile generalului Gotovina au fost inghetate), doar cateva tari membre UE se pronunta deschis in favoarea respectarii datei de 17 martie pentru deschiderea negocierilor.

Austria, Ungaria, Slovenia si Slovacia au facut un lobby puternic in favoarea Croatiei, insa puternicii Uniunii - Marea Britanie, Olanda, tarile nordice, Franta, Germania - au mari rezerve. O decizie clara se va lua abia la 16 martie, la reuniunea ministrilor de Externe ai Uniunii. Pana atunci, nu sunt excluse surprize de ultim moment, spun observatorii.