Acest important eveniment, precedat de un proces constitutional lung si anevoios a fost, fara indoiala, un moment de cotitura in istoria contemporana a Ucrainei. Adoptarea noii Constitutii a tarii, in anul in care Ucraina marca cea de-a cincea aniversare a independentei sale, a insemnat incheierea unei etape importante a dezvoltarii sistemului juridic national, in crearea bazelor juridice ale Ucrainei cu adevarat suverane si independente.

Bazata pe ultimele realizari ale gandirii stiintifice nationale si mondiale in domeniul constitutional si ale practicii constructiei constitutionale, constitutia Ucrainei a devenit o intruchipare a ideii nationale si o expresie a mentalitatii poporului ucrainean, o proba a capacitatii natiunii ucrainene, ca entitate politica si etnica, de a dura o constructie statala si a formula un program de dezvoltare politica, economica, sociala si culturala a statului, un pasaport pentru integrarea Ucrainei in comunitatea europeana si mondiala.

Constitutia Ucrainei ocupa un loc important intre documentele politico-juridice de baza ale statului ucrainean si ale sistemului de drept a tarii. Ea cuprinde norme cu caracter juridic si politic care, in interconditionarea si conexiunea lor, formeaza o baza unitara, necesara reglementarii celor mai importante raporturi sociale, asigurarii drepturilor silibertatilor omului, a unor conditii de viata demne pentru aceasta, a progresului tarii. Procesul constitutional a inceput in Ucraina cu mult inainte de dobandirea independentei, avand o istorie de multe veacuri. In prima perioada statala-Rusia Kieveana, Cnezatul Galitian-Volanean, Statul Lituanian-Ucrainean- poporul ucrainean nu a avut o lege scrisa proprie cu caracter constitutional.

Totusi, acesta a fost rastimpul istoric cand au fost create premise lepentru dezvoltarea ideilor politico-juridice. Cel mai important document juridic, continand obiceiuri devenite norma, a fost "Ruska Pravda". Originalul acestui document nu s-a pastrat, dar au ajuns pana la noi aproape 300 copii. In "Ruska Pravda" sunt adunate si asa-numitele "regulamente domnesti". S-au pastrat pana in zilele noastre numeroase izvoare care atesta activitatea legislativa a organelor statului Lituaniano-Ucrainean.

Cu toate acestea, abia tratatele si documetele din timpul formarii statului hatmanesc pot fi considerate acte cu caracter constitutional. Bohdan Hmelnytkyi- cel mai vestit Ghetman al Ucrainei- a avut un vast program de formare a statalitatii ucrainene. Inca din primii sai ani de guvernare, el pune problema reglementarii relatiilor cu statele vecine si a politicii interne, a consolidarii administrative a teritoriilor ucrainene. Dupa moartea lui, politica sa legata de refacerea Marelui Cnezat Ruso-Kievean a fost continuata de Ivan Vyhovskyi. Ideea de independenta a stat si mai tarziu in atentia oamenilor de stat ucraineni. Este vorba , mai ales de Petro Dorosenko, Ivan Mazepa si Pylyp Orlyk.

"Pactele si Constitutiile legilor si libertatilor armatei zaporojene"
Prima constitutie europeana in actualul sens al cuvantului a fost "Pactele si Constitutiile legilor si libertatilor armatei zaporojene", redactata de hatmanul Pylyp Orlyk si subordonatii sai si adoptata pe 5 aprilie 1710,la Benderi. "Pactele si Constitutiile legilor si libertatilor armatei zaporojene" se prezinta sub forma unui acord incheiat intre hatman si armata zaporojeana, pe de o parte si poporul Ucrainei, pe de alta parte, fapt caracteristic traditiei apusene. Documentul era alcatuit dintr-un preambul si 16 paragrafe, care se refereau la problema frontierelor, la dreptul de vot, la religia oficiala, la statutul Kievului si al Sicei Zaporojene, la probleme financiare, economice, militare si de alta natura.

Cel mai important este paragraful 6, care prevede principii de guvernare si de activitate a organelor puterii de stat. Constitutia se baza, in mare parte, pe principiul separatiei puterilor legislativa, executiva si judiciara si limita substantial prerogativele hatmanului. "Pactele si Constitutiile legilor si libertatilor armatei zaporojene" au fost cea mai inalta expresie a gandirii politice ucrainene din secolul al xvll-lea, care a pus bazele formei republicane de oranduire in Ucraina de pemalul drept al Niprului. Ele si-au pastrat valabilitatea pana in anul 1714.

Multi cercetatori considera constitutia lui Pylyp Orlyk ca fiind prima Constitutie din lume in intelesul actual al acestui termen. Pe parcursul secolelor ce au urmat dupa Constitutia lui Pylyp Orlyk, gandirea social-politica in Ucraina a continuat sa se dezvolte in mod activ. Ca urmare, se elaborau proiecte constitutionale, se schimba oranduirea politica si sistemul de guvernare. In special, incercarile de adoptare a unui proiect de Constitutie si anume "Statutul despre oranduirea statala, drepturile si libertatile in Republica Populara Ucraineana" au fost realizate la sedinta Consiliului Central Ucrainean din aprilie 1918 si in perioada Directoriei Republicii Populare Ucrainene, pe parcursul anului 1920, insa din cauza existentei unei serii de probleme, ele nu au vazut lumina zilei.

Citeste si:

In anii Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene au existat patru constitutii, care se modificau in functie de schimbarea legii supreme a URSS. Totusi, avand in vedere statutul cvasistatal al Ucrainei in componenta URSS, aceste acte constitutionale doar cu mari rezerve pot fi incluse in grupa de legi fundamentale ale tarii. Odata cu adoptarea, in 1996, a noii Constitutii a Ucrainei s-au pus bazele juridice solide ale dezvoltarii societatii si statalitatii Ucrainei. Statul ucrainean a pasit intr-o noua etapa de dezvoltare, care continua procesele de reformare radicala a puterii de stat,proces declansat odata cu proclamarea independentei Ucrainei, in august 1991.

Constitutia stabileste o serie de prevederi noi privind organizarea si functionarea statului democratic de drept,cu orientare sociala. Constitutia Ucrainei este alcatuita din preambul si 15 capitole (161 de articole).
In preambul se proclama faptul ca, Constitutia se aproba de catre Rada Suprema "in numele poporului Ucrainei", care se compune din "cetatenii de toate nationalitatile ai Ucrainei", iar la baza ei sta "dreptul la autodeterminare al natiunii ucrainene, al intregului popor ucrainean". Tot in preambul sunt prevazute obiectivele ce privesc asigurarea concordiei civile, dezvoltarea si consolidarea statului democratic si de drept, cu orientare sociala.

In capitolele 8, 9 si 19 sunt fixate urmatoarele principii de baza de construire si functionare a sistemului national de drept:
- suveranitatea dreptului, care presupune respectarea stricta a principiilor de drept, indiferent de opiniile privind rationalitatea lor din punct de vedere politic
- puterea juridica suprema a Constitutiei. Constitutia Ucrainei este Legea Principala si exprimarea puterii juridice supreme care conditioneaza adoptarea legilor si a altor acte normale juridice in baza Constitutiei si in deplina concordanta cu aceast.
-normele Constitutiei sunt norme cu actiune directa.

Adica, cetatenilor le este garantata posibilitatea de a se adresa instantelor judecatoresti, in vederea apararii drepturilor si libertatilor constitutionale.

Ideea societatii civile,a Statului independent, democratic, de drept si cu orientare sociala au stat la baza definirii prin Constitutie a noului statut juridic al organelor puterii de stat centrale si locale, precum si a functionarilor publici, a impartii puterii intre acestea, a stabilirii formelor de moderare si de contrapondere in masura sa impiedice uzurparea puterii de catre o persoana, un partid, un organ de stat. Este limpede ca numai prin adoptarea Constitutiei nu se rezolva aplicarea in practica a tuturor postulatelor pe care ea le proclama.

De aceea, Constitutia din 1996 prevede necesitatea adoptarii unuimare numar de legi noi, care sa concretizeze drepturile, libertatile si obligatiile de baza ale cetatenilor, orgnizarea si functionarea organelor puterii de stat centrale si locale si raporturile dintre cetateni si stat.
Dupa adoptarea Constitutiei, in Ucraina a inceput un proces lung de peste zece ani de aliniere la standardele europene in domeniul culturii politice si in cel al politicii economice. Succesul acestui proces a fost diferit de la o perioada la alta. Numai dupa victoria Revolutiei Portocalii, Statul ucrainean s-a inscris pe drumul dezvoltarii institutiilor societatii civile. La baza progresului inregistrat au stat schimbarile in cultura politica a Statului, precum si aplicarea pe scara larga a noului sistem de valori si norme etice care presupune imbinarea libertatilor individuale si a drepturilor individului cu cultura responsabilitatii sociale a cetatenilor.

De la 1 ianuarie 2006 au intrat in vigoare modificarile la Constitutia Ucrainei, adoptate de Rada Suprema la 8 decembrie 2004. Redistribuirea prerogativelor presedintelui Ucrainei in favoarea Primului ministru si al Radei Supreme trebuie sa fie o garantie a transpunerii in practica a reformelor democratice la toate nivelurile vietii sociale si politice a Statului ucrainean.

Implinirea unui deceniu de la adoptarea Constitutiei Ucrainei da posibilitatea urmasilor celor care, dand expresie practicii politice proprii, au prezentat lumii articole democratice ale Constitutiei lui Pylyp Orlyk, pe vremea cand pretutindeni domnea tirania monarhilor, sa reevalueze drumul parcurs in decurs de secole. Iar ultimii 15 ani de independeta si 10 ani de existenta a Constitutiei Ucrainei dau motive de optimism si incredere in fortele poporului si speranta in tanara generatie a tarii.