Comitetul Conventiei de la Aarhus privind accesul la justitie in probleme de mediu a analizat solicitarea Romaniei in legatura cu construirea canalului Bastroe de catre Ucraina, informeaza un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe sosit la redactie. Reuniunea Comitetului Conventiei de la Aarhus s-a desfasurat la Geneva, in urma acestei intalniri fiind analizata eficacitatea aplicarii de catre Ucraina a prevederilor Conventiei, pe baza elementelor si informatiilor furnizate in comunicarea adresata de catre un ONG ucrainean - Ecopravo Lviv - si partial continute in solicitarea partii romane.

Presedintele Comitetului de aplicare a subliniat necesitatea demersului Romaniei, care a fost primul stat-parte ce a recurs la acest mecanism de evaluare a modului de aplicare si respectare a Conventiei de catre un alt stat-parte, si a apreciat acest demers ca pe un pas pozitiv pentru intarirea capacitatii de reactie a organizatiei in acele situatii in care se pune problema obligatiilor internationale asumate de catre un stat care a devenit parte la Conventia de la Aarhus.

In cadrul reuniunii de la Geneva, delegatia romana a reafirmat incalcarea de catre Ucraina a Conventiei de la Aarhus, cu precizarea ca partea ucraineana nu a informat publicul la momentul adecvat, anterior luarii unei decizii cu privire la aprobarea proiectului si initierea lucrarilor, si, de asemenea, ca nu a furnizat publicului interesat oportunitatea de a se implica efectiv in procesul de luare a deciziei. Totodata, a sustinut ca publicul si ONG-urile din Romania, care s-au implicat activ in aceasta chestiune prin organizarea de manifestatii, transmiterea de scrisori, petitii sau opinii pe aceasta tema autoritatilor ucrainene, pot fi caracterizate drept public interesat conform prevederilor Conventiei, beneficiind, prin urmare, de drepturile prevazute de Conventie privind informarea si participarea in procesul de luare a deciziei.

Comitetul de aplicare va elabora un raport al sesiunii, pe care il va prezenta Reuniunii Partilor la Conventia de la Aarhus care va avea loc in luna mai 2005. Raportul va include o analiza a solicitarii romane, existand posibilitatea de a propune Reuniunii Partilor anumite recomandari sau masuri care sa fie luate in vederea asigurarii conformitatii conduitei Ucrainei cu prevederile Conventiei de la Aarhus in ceea ce priveste desfasurarea proiectului de construire a canalului Dunare - Marea Neagra.

Citeste si:

Masuri pentru salvarea Deltei romanesti

Romania a finalizat studiul privind consecintele asupra mediului, precum si cele economice si sociale in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, determinata de constructia canalului Bastroe din Rezervatia Biosferei Dunarii din Ucraina, a declarat Speranta Ianculescu, ministrul Mediului. Ea a spus ca la realizarea studiului, care are mai multe sute de pagini, au participat mai multe institute de cercetare si oameni de stiinta din toate domeniile implicate. Romulus Stiuca, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii" (INCDDD) care a coordonat studiul, a prezentat studiul, precizand ca, in anumite situatii au fost emise scenarii si ipoteze, pentru ca partea ucraineana nu a prezentat date edificatoare. Studiul a fost facut in foarte mare detaliu, preconizandu-se ca, in perioada urmatoare, sa fie supravegheat regimul hidrologic pentru a se constata daca exista influente asupra mediului. El a atras atentia asupra celor peste 2 milioane mc de aluviuni extrase din canalul Bastroe, pentru a-l transforma in canal navigabil, si depuse in Marea Neagra. Directorul institutului a amintit de sturioni si pastrugi, care au ca traseu preferat de Dunare canalele Bastroe si Sf. Gheorghe.

"In conditiile in care Bastroe va deveni navigabil, pestii se vor indrepta spre canalul romanesc", a spus Stiuca. Acest lucru va afecta comunitatile de pescari. "In Romania sunt 300 de pescari in Delta, restul pana la 3000 fiind in Ucraina", a completat Stiuca. El a adaugat ca, in delta noastra sunt 330 de specii de pasari, din care 325 protejate, iar in Ucraina sunt 257 de specii de pasari, iar 245 sunt afectate de noul canal navigabil. "Pelicanul cuibareste numai in Romania, la 3,5 km de canal, dar cele peste 2000 de perechi au ca zona de hranire toata rezervatia", a spus directorul INCDDD. Romulus Stiuca a amintit si de alte pasari acvatice si pesti care sunt afectate de lucrarile la acest canal, atat din cauza zgomotului produs de utilaje, cat si de vibratiile din apa generate de activitatea de excavare.

"In concluzie, exista posibilitatea unui impact negtiv din cauza aluviunilor excavate si depuse in mare; cert exista un impact negativ asupra pasarilor si pestilor, precum cert este si impactul economic si social. Ca masura compensatorie, se propune crearea de noi habitate in delta romaneasca", a spus directorul INCDDD. Astfel, se va reface reteaua de canale pentru imbunatatirea circulatiei apei, cu scopul de a mentine volume mari de apa atunci cand debitul Dunarii este mic. Totodata, vor fi renaturate unele zone economice utilizate acum ca amenajari agricole si piscicole.