International • 21 Iulie 2009 • 18:22
Aderarea Romaniei la zona Schengen va depinde de reforma sistemului judiciar, in continuare blocata de Parlament, judecatori si unii acuzati care "abuzeaza" de dreptul lor la aparare, tergiversand procesele la nesfarsit, se arata in proiectul raportului pe justitie al Comisiei Europene.
Concluziile acestuia arata ca "jurisprudenta sistemului judiciar din Romania este contradictorie", iar "acuzatii par sa aiba posibilitatea sa abuzeze de dreptul lor la aparare, cauzand intarzieri", care apoi sunt "remediate printr-o serie de ordonante de urgenta, practici si reguli de implementare".

"Procesul e politizat, iar angajamentul neechivoc al partidelor politice pentru reforma lipseste deocamdata in Romania", spune proiectul de raport, care explica, de altfel, ca mecanismul de cooperare si verificare a intrat in al treilea an de existenta, dar va continua pana cand toate obiectivele de referinta (benchmarks) vor fi indeplinite, comenteaza NewsIn.

Raportul critica lipsa unui consens si lipsa unui angajament neechivoc pentru reforma al intregii clase politice, astfel incat "progresul real in interesul poporului roman" nu are inca loc. "Exista un risc real ca hatisul legislativ, regulile de implementare si practicile care rezulta din permanenta lupta dintre partide sa-i faca pe cei interesati sa piarda din vedere principalul obiectiv - acela de a ajunge la un stat de drept stabil", avertizeaza expertii Comisiei Europene.

Lupta anticoruptie vor contribui in mod pozitiv la aderarea Romaniei la zona Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontiera depinde de increderea reciproca", se mai arata in raport, fiind pentru prima data cand executivul european coreleaza cele doua procese.

Raportul mai cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa-si mareasca transparenta si responsabilitatea, precum si sa publice "decizii motivate".

Parlamentul, criticat pentru blocarea anchetelor de coruptie, i se cere sa adopte o lege care sa permita continuarea proceselor cand sunt invocate exceptii de neconstitutionalitate.

Initial, partidele cazusera de acord sa voteze pentru, dar in final legea a cazut, iar apoi fostul premier Adrian Nastase a invocat-o intr-unul din dosarele sale, acum acel dosar fiind suspendat.

"Parlamentul inca pare sa ezite si nu ia deciziile necesare pentru a sprijini eforturile executivului si justitiei in reformarea sistemului judiciar si eradicarea coruptiei", se arata in raport.

Raportul mai cere Parlamentului sa "asigure aplicarea uniforma si rapida a procedurii ce permite desfasurarea de anchete penale in cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului" si sa asigure "stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticoruptie la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri".

Adoptarea celor doua Coduri - penal si civil - este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar dupa adoptarea codurilor de procedura si a legii de implementare, care nu trebuie sa modifice legea 78 ce sta la baza Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). "Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigatiile antcoruptie la nivel inalt si baza de lucru pentru DNA. In pregatirea adoptarii finale a codurilor va fi important sa se asigure ca acest cadru legal crucial nu este restrictionat", avertizeaza expertii CE.

"Romania a facut o serie de pasi bineveniti de la raportul Comisiei Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reforma: a fost dat un nou avant care s-a materializat intr-o serie de pasi pozitivi. Totusi, Romania inca se lupta cu mostenirea unei Constitutii uneori ambigue si cu faptul ca cele doua coduri, Civil si Penal, nu au fost revizuite pe deplin, ci luate din trecutul comunist", remarca raportul Comisiei Europene.

Documentul mai noteaza ca "noul Cod Penal adoptat, in mod paradoxal, scade pedepsele pentru coruptie, ceea ce e in contradictie cu eforturile de combatere a coruptiei de pana acum".

DNA este din nou apreciat ca avand un parcurs pozitiv de "investigatii non-partinice", CE respingand acuzatiile cum ca DNA ar avea o agenda politica. Renumirea lui Daniel Morar in fruntea DNA in februarie 2009 "a marcat un pas important in lupta anticoruptie", se mai arata in partea politica a raportului.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderatie, fiind incurajat sa coopereze mai mult cu Ministerul Public si sa-si intensifice activitatea, contribuind la reformarea reala a sisteumului.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este aspru criticata pentru procedurile sale alambicate si se trage un semnal de alarma privind persoana care va fi numita in toamna in fruntea acestei institutii. "Numirea noului presedinte ICCJ in toamna va prezenta o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea, modernizarea si transparentizarea sistemului judiciar", se arata in proiectul de raport.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.