Presedintele Serbiei, Boris Tadic, va efectua maine o vizita oficiala in Romania, a anuntat la inceputul saptamanii purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, consilierul prezidential Adriana Saftoiu, la o intalnire informala cu presa. Ceremonia oficiala a primirii, care va avea loc la Palatul Cotroceni, va fi urmata de convorbiri tete-a-tete ale presedintilor Traian Basescu si Boris Tadic si de convorbiri in plenul celor doua delegatii oficiale. In cursul serii de joi, seful statului roman va oferi o receptie la Palatul Cotroceni in onoarea oaspetelui sau. Presedintele Serbiei este al doilea sef de stat strain care vine la Bucuresti de la preluarea mandatului de catre presedintele Traian Basescu, dupa vizita efectuata in tara noastra de seful statului ucrainean, Viktor Iuscenko. In exclusivitate pentru ZIUA, Excelenta Sa Boris Tadic expune complicatele probleme ale Europei Centrale si de Sud-Est, din perspectiva sarbeasca.

Kosovo ramane principalul centru de instabilitate din Balcani, chiar si dupa sase ani de la atacul Iugoslaviei si de la instalarea contingentelor de mentinere a pacii KFOR, ONU si a altor trupe in provincia sarba. In acesti ani, majoritatea populatiei sarbe a fost obligata sa paraseasca regiunea, multi din cei ramasi si-au pierdut viata in atacuri, manastirile si bisericile le-au fost distruse, pentru ca, in final, sarbii sa fie izolati in mici enclave. Multe grupari albaneze, sustinute de grupuri de interese internationale, au pledat pentru independenta provinciei Kosovo, considerand ca aceasta este cea mai corecta solutie. Care este opinia Serbiei in privinta acestei idei, care considerati ca este solutia reala pentru aceasta regiune si cum credeti ca poate fi afectata securitatea Europei de actualul statut al Kosovo?

Fiecare angajament politic pe care-l fac se bazeaza pe trei elemente fundamentale - construirea societatii democratice in Serbia, stabilitate si relatii de colaborare in regiune si integrarea Serbiei si Muntenegrului, adica a statelor din Balcanii de vest, Uniunii Europene si NATO. Tocmai din aceasta cauza, fac un efort continuu sa explic situatia reala din Kosovo si Metohia. Acolo inca nu poate fi vorba de indeplinirea standardelor societatii democratice si multietnice. Nu exista libertate de miscare pentru nealbanezi, persoanele refugiate nu s-au intors, iar proprietatea nu e restituita, institutiile nu sunt accesibile tuturor cetatenilor din Kosovo si Metohia. O solutionare abila si simplista ar influenta negativ situatia regiunii, si asa nesatisfacatoare. Din acest motiv, insist ca situatia referitoare la statutul de viitor al regiunii Kosovo si Metohia sa se discute avand in vedere interesele tuturor partilor si situatia reala de pe teren. Incalcarea principiilor inviolabilitatii granitelor ar putea fi un precedent periculos pentru stabilitatea Europei si pentru viitorul ei.

In calitate de presedinte al Serbiei, inteleg si accept dorinta albanezilor din Kosovo de a fi stapanii propriilor vieti, de a decide singuri asupra problemelor privind impozitele, scolarizarea, sanatatea si alte domenii. Pe de alta parte, raman absolut consecvent principiului de a nu se forma state noi si de a nu exista eventuale alipiri ale unor regiuni apartinand altor state din Europa. In acelasi timp, nici statutul anterior anului 1999 nu este real. Din aceasta cauza ofer formula "mai mult decat autonomie, mai putin decat independenta".

Cooperarea pentru combaterea criminalitatii internationale

Care credeti ca ar putea fi contributia Romaniei la stabilitatea regiunii si ce fel de politica doriti sa adoptati pentru stabilirea unui parteneriat mai bun intre Romania si Serbia?

Exista cateva probleme importante in regiune care sunt de interes major. Inainte de toate, colaborarea si sprijinul reciproc al tuturor statelor din regiune in procesul de integrare euro-atlantica. Este deosebit de importanta colaborarea in domeniul politiei si al securitatii pentru combaterea criminalitatii internationale, a traficului de droguri si armament, a terorismului, a comertului de carne vie. Cand este vorba de Kosovo si Metohia, este foarte importanta pozitia de principiu a Bucurestiului, potrivit careia nu este acceptabila schimbarea de frontiere in regiune.

Credeti ca aceasta regiune are nevoie de o strategie internationala si functionala pentru zona Marii Negre si a Balcanilor?

Regiunea Marii Negre si Balcanii reprezinta o parte foarte importanta a lumii pe plan politic, economic si strategic. Consider ca exista o strategie globala pentru ambele regiuni. Ar fi foarte important ca aceasta sa se bazeze pe principiile relatiilor internationale in general acceptate, adica sa porneasca de la realitatea fiecarei regiuni in parte.

"Este posibil sa se depaseasca problema vizelor"

Stiu ca statul sarb nu este multumit de actiunile diplomatice desfasurate recent de Romania, cum ar fi impunerea unei vize speciale inainte de integrarea in UE. Cum ati vedea solutionarea acestor neintelegeri?

Citeste si:

Doresc sa dau doua exemple concrete ale felului in care se poate depasi aceasta problema cu un pic de bunavointa si creativitate. Ungaria, de exemplu, este membru al UE si este obligata sa introduca un regim de vize pentru cetatenii Serbiei si Muntenegrului. Ea a facut acest lucru, insa modul de a obtine viza este foarte simplu, dureaza putin si este gratuit. Pe de alta parte, Bulgaria, care se afla in aceeasi faza de aderare la UE ca si Romania, a gasit modalitatea de a nu introduce un regim de vize cetatenilor Serbiei si Muntenegrului. Deci, este posibil sa se depaseasca problema vizelor.

"Minoritatile din toate statele regiunii trebuie sa aiba aceleasi drepturi"

Relatiile noastre istorice traditionale au fost afectate intr-o masura in 1999, cand statul roman a acordat aparatelor de zbor ale NATO dreptul de a survola Romania chiar inainte ca organizatia sa ne ceara acest lucru. Intre timp, unele voci din Voivodina, altele decat cele ale romanilor de acolo, au solicitat autonomia regiunii. Cu toate acestea, romanii din Serbia, desi sunt fideli statului sarb, sunt inca considerati a fi altceva - respectiv vlahi -, si sunt tratati in mod discriminatoriu, similar modalitatii in care bulgarii si grecii trateaza comunitatea romaneasca de la sud de Dunare. Nu considerati ca s-ar putea gasi metode de cooperare, fara a se evidentia sentimentul ca aceasta comunitate ar putea fi manipulata intr-un fel sau altul?

Eu sustin o societate, o tara si o regiune cu cele mai multe libertati pentru oameni si minoritati. Fiecare cetatean al Serbiei are dreptul de a se exprima cum doreste si astfel de probleme nu pot fi o piedica in relatiile intre state. In ultimii patru ani, la Belgrad s-a ajuns la progrese deosebite privind drepturile minoritatilor, atat pe plan juridic, cat si pe plan politic. Aceasta orientare va continua, atat eu cat si colaboratorii mei suntem permanent deschisi la toate observatiile concrete referitoare la aceasta problema. Ma voi intalni intotdeauna cu reprezentantii minoritatilor pentru a-i asculta si pentru a incerca sa solutionam impreuna toate problemele.

In opinia dumneavoastra, ce imbunatatiri ati vrea sa vedeti la statutul comunitatii sarbe din Romania?

Consider ca minoritatile din toate statele din regiune trebuie sa aiba aceleasi drepturi si aceeasi situatie. Care sunt aceste drepturi este reglementat de legile nationale dar si europene, precum si de prevederile internationale. Personal, astept ca sarbii din Romania sa fie tratati in deplina masura ca toti cetatenii si cred ca aceasta este situatia reala. Cand este vorba de particularitatile nationale, consider ca ei trebuie sa aiba dreptul la invatamant si informatii in limba sarba, sa aiba institutii culturale, dreptul la credinta, legaturi culturale si de invatamant cu Serbia, sa poata trece frontiera fara complicatii administrative. Este interesant si faptul ca astazi sarbii din Romania, referitor la integrarea europeana, sunt mai aproape de Europa decat Serbia si aceasta poate fi inca o punte intre tarile noastre.

"Podgorica va avea mult mai multe probleme cu Bruxelles decat cu Belgrad"

Care va fi situatia Muntenegrului in federatie in viitorul apropiat?

Personal sustin o uniune statala functionala, asa cum prevede Carta Constitutionala din 2003. Deci, unitatea statala cu afaceri externe comune, armata, relatii economice cu strainatatea, cu o legislatie unica referitoare la drepturile omului si ale minoritatilor. Aceasta este unitatea statala cu o singura reprezentare in UE. Pe de alta parte, coalitia la putere in Muntenegru sustine independenta Muntenegrului, adica formarea uniunii statelor suverane. Atunci cand va veni vremea unei decizii in Muntenegru, nu ma voi amesteca in acest proces si, ca presedinte democrat al Serbiei, voi accepta orice hotarare adoptata. Este foarte important, insa, ca aceasta decizie sa fie adoptata in spirit democratic, in conformitate cu standardele europene. in modul de a se exprima despre probleme atat de importante. In aceasta privinta, un rol foarte important il are Bruxelles-ul in urmarirea si verificarea acestei proceduri. Deseori, am auzit la Bruxelles ca la un referendum majoritatea simpla nu este suficienta pentru adoptarea unei astfel de hotarari, ci e necesara o majoritate calificata. In orice caz, in Serbia procesele de democratizare sunt in curs si Serbia nu va folosi forta sau alte mijloace nedemocratice pentru a face presiuni asupra Podgoricei. In acest sens, Podgorica va avea mult mai multe probleme cu Bruxelles decat cu Belgrad. In special, deoarece comunicarea intre guvernele Serbiei si Muntenegrului este aproape inexistenta.

Cum se vor manifesta vointa si politica Serbiei si Muntenegrului in privinta Uniunii Europene si a NATO?

Este foarte clar. Scopul strategic al Serbiei si Muntenegrului este aderarea la Uniunea Europeana si NATO, dupa cum am mai spus. In aceasta privinta, nu exista alternative. Am pornit sa cream conditiile unui drum reusit al Serbiei spre Europa, am primit si o apreciere pozitiva pentru Studiul de fezabilitate si acum mergem mai departe. Din pacate, dupa doi ani de tranzitie, a avut loc un eveniment tragic: uciderea primului ministru Zoran Djindjic, fapt care a dus la incetinirea evolutiei intregii societati. Am pierdut de fapt doi ani. Acum ne aflam pe acelasi drum, iar eu sunt optimist in ce priveste rezultatul final.