Bogdan Aurescu, agentul Romaniei pentru Curtea Internationala de Justitie, a deschis astazi, conform practicii CIJ, pledoariile Romaniei in procesul impotriva Ucrainei pentru delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra, potrivit NewsIn.

Bogdan Aurescu a demonstrat in pledoaria sa, potrivit unui comunicat MAE, ca argumentul Ucrainei, conform caruia acesta este un caz foarte complex din punct de vedere juridic si geografic si ca aceasta ar fi fost cauza esuarii negocierilor dintre cele doua parti, este eronat. Agentul Romaniei a aratat ca negociatorii romani au sustinut inca de la inceputul negocierilor folosirea metodei de delimitare consacrata de CIJ in jurisprudenta sa – "metoda echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante" – dar Ucraina nu a fost de acord cu aceasta pana in momentul procesului de la CIJ, cand, in documentele scrise, depuse la Curte, precizeaza ca accepta metoda international recunoscuta.
In realitate, a aratat Aurescu, neacceptarea de catre Ucraina a metodei CIJ de delimitare, propusa de Romania in perioada negocierilor, este cea care a condus la esecul acestora.

"Pe de alta parte, acceptarea de catre Ucraina a metodei CIJ in cadrul procedurii declansate la Haga de Romania este doar aparenta si formala, pentru ca modul de aplicare al acestei metode, asa cum este el propus de Ucraina, nu face altceva decat sa distorsioneze vadit principiile si regulile de drept pe care se bazeaza metoda utilizata constant de CIJ in jurisprudenta sa"
, a declarat reprezentantul Romaniei la Haga.

Aurescu, care este implicat de sapte ani in demersul Romaniei de a delimita platforma continentala din Marea Neagra, a demonstrat prin proiectii si comparatii grafice modul in care Ucraina distorsioneaza metoda de delimitare maritima folosita de CIJ pentru a emite pretentii nejustificate de dreptul international la platou continental si zona economica exclusiva.

"Romania nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile produse deja de nedreptatea istorica prin care formatiunea geografica Insula Serpilor a fost ocupata ilicit de catre URSS in 1948"
, a subliniat Bogdan Aurescu in fata celor 15 judecatori ai CIJ.

Oficialul MAE a descris istoricul ocuparii ilicite a Insulei Serpilor, demonstrand nedreptatile create deja de aceasta situatie contrara dreptului international (mai precis Tratatul de Pace de la Paris din 1947) in zona gurilor Dunarii si in proximitatea formatiunii geografice in cauza. Aurescu a evidentiat si efectele inechitabile pentru Romania ale modului arbitrar de stabilire a frontierei maritime in 1949, cu incalcarea regulilor de drept in materie.

"Ar fi injust ca aceste consecinte sa genereze efecte negative suplimentare in detrimentul Romaniei prin acordarea unui rol marit formatiunii maritime in cauza in contextul prezentei delimitari", a afirmat Bogdan Aurescu, cerand Curtii sa tina cont de aceste circumstante politico-istorice.

Aurescu a mai spus ca formatiunea maritima Insula Serpilor trebuie tratata conform normelor de drept international care se refera la stanci, asa cum, de altfel, a acceptat si Ucraina la momentul incheierii Tratatului din 1997. La momentul semnarii, in 1982, si la cel al ratificarii Conventiei privind Dreptul Marii, in 1996, Romania a facut o declaratie, necontestata de Ucraina anterior procedurilor de la CIJ, prin care mentioneaza ca statutul juridic al formatiunii Insula Serpilor, "nelocuita si lipsita de viata economica proprie" nu poate afecta delimitarea spatiilor maritime ale celor doua state.

"Caracteristicile geografice ale zonei in care se efectueaza delimitarea in procesul Romaniei cu Ucraina de la Haga permit aplicarea fara exceptie a metodei clasice de delimitare folosita de CIJ in practica sa, singura circumstanta geografica mai aparte din zona fiind formatiunea maritima Insula Serpilor"
, a mai accentuat Aurescu.

Prima parte a delimitarii maritime dintre Romania si Ucraina a fost deja realizata prin acorduri intre Romania si URSS, a mai subliniat reprezentantul Romaniei. Aceasta delimitare s-a realizat sub forma unor procese verbale de demarcare a frontierei incheiate incepand cu anul 1949, care traseaza frontiera in zona din jurul Insulei Serpilor. "Linia de delimitare merge, conform acestor acorduri, pe arcul de cerc din jurul acestei formatiuni, pe o raza de 12 mile marine, iar spatiile maritime exterioare acestei frontiere apartin Romaniei. Ucraina, ca tara succesoare a URSS la aceste acorduri, este obligata sa le respecte", a aratat Aurescu.

Pledoarii in favoarea Romaniei au mai fost sustinute, in afara de Bogdan Aurescu si de Alain Pellet, expert international care reprezinta Romania, pe tema "Jurisdictia si dreptul aplicabil", Cosmin Dinescu, co-agentul Romaniei pentru CIJ, care a descris "Contextul geografic al zonei delimitarii" si James Crawford, reprezentant al Romaniei, pe tema "Coastele si zona relevante pentru delimitare".

  • CIJ are competenta sa traseze intreaga linie de delimitare din Marea Neagra

Alain Pellet, renumit profesor francez de drept international care reprezinta Romania in procesul de la CIJ, a aratat ca aceasta instanta are competente depline in realizarea delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra, competente convenite de Romania si Ucraina prin Acordul Conex la Tratatul politic de baza din 1997.

Pellet a contracarat astfel in pledoaria sa argumentul Ucrainei conform caruia CIJ nu este competenta sa traseze o linie de delimitare intre, pe de o parte, platoul continental si zona economica exclusiva a Romaniei si, pe de alta parte, marea teritoriala a Ucrainei din jurul formatiunii Insula Serpilor, ci doar intre portiunile de platou continental si zone economice exclusive ale celor doua state.

Citeste si:

Alain Pellet a aratat ca textul din Tratatul politic dintre cele doua state care imputerniceste CIJ sa solutioneze intreaga problema a delimitarii spatiilor maritime din Marea Neagra, acorda competente generale in acest sens instantei de la Haga. Astfel, CIJ este competenta sa rezolve diferendul dintre cele doua state determinand o linie de delimitare pentru toata zona in disputa, inclusiv pe un segment al liniei care ar delimita marea teritoriala a Insulei Serpilor de platoul continental si zona economica exclusiva ale Romaniei.

De asemenea, Pellet a aratat ca CIJ trebuie sa ia in considerare acordurile dintre Romania si URSS care, in 1949, 1963 si 1974, au realizat deja aceasta delimitare pe arcul de cerc de raza de 12 mile marine din jurul formatiunii maritime Insula Serpilor.

In ce priveste argumentul Ucrainei conform caruia regulile de delimitare prevazute de Acordul Conex la Tratatul politic de baza din 1997 ar fi fost valabile doar pe perioada negocierilor, expertul francez a demonstrat ca solutionarea de catre curtile internationale a unui diferend nu este altceva decat o continuare, cu alte mijloace, a solutionarii prin negocieri.

"De aceea, principiile si regulile convenite in timpul negocierilor de catre state sunt aplicate cu aceeasi putere juridica si in timpul proceselor din instantele internationale", a spus profesorul Alain Pellet. Prin urmare, regulile de delimitare convenite prin Acordul Conex din 1997 sunt perfect aplicabile si de catre CIJ.


  • Ucraina a propus ca Insula Serpilor sa fie considerata "tarm"

Ucraina a propus in timpul negocierilor o metoda de delimitare "neuzuala in practica internationala", argumenteaza MAE, aratand ca, Kievul avea pretentia sa traseze o linie de echidistanta intre tarmul romanesc, pe de o parte, si formatiunea maritima Insula Serpilor si un mic segment din litoralul Crimeei, ignorand restul coastei ucrainene.

Apoi urma trasarea unei alte linii care sa reflecte raportul de proportionalitate intre tarmul romanesc si, de data aceasta, intregul litoral ucrainean (desi el nu este relevant in totalitate), fara a justifica juridic modul de trasare a acestei linii. Urma, conform partii ucrainene, o medie intre cele doua linii, fara a se putea explica metoda stiintifica de realizare a mediei.

"In aceasta constructie fara precedent in practica internationala in materie, Insula Serpilor primea, fara temei, un rol exacerbat"
, a mai atras atentia MAE.

Cosmin Dinescu, co-agent al Romaniei la CIJ, a aratat in a treia pledoarie de astazi ca in trasarea liniei de delimitare vor trebui luate in considerare circumstantele create de acordurile de delimitare deja existente intre state riverane Marii Negre (intre Bulgaria si Turcia, intre Turcia si Ucraina si intre Federatia Rusa si Georgia).

"Este necesara o abordare consecventa cu solutiile precedente de delimitare din Marea Neagra, care au folosit metoda CIJ de delimitare maritima"
, a argumentat Dinescu.

In plus, expertul James Crawford a identificat in fata Curtii zonele de coasta relevante ale celor doua state pentru delimitarea in cauza. Astfel, James Crawford a aratat cu argumente tehnice de specialitate care sunt zonele de coasta aflate in relatie de adiacenta (unul in prelungirea celuilalt) sau de opozitie (fata in fata) care trebuie sa fie luate in considerare pentru delimitarea maritima.

Crawford a aratat ca segmentul de tarm ucrainean aflat intre limanul Nistrului si capul Tarhankut, din Peninsula Crimeea, trebuie ignorat in delimitarea maritima, fiind nerelevant pentru aceasta speta.