Disparitia ghetii din Marea Arctica, facand posibila atingerea Polului Nord cu o nava, va fi unul dintre cele mai dramatice - si ingrijoratoare - exemple ale impactului incalzirii globale.

Cum incalzirea globala continua sa topeasca, nestingherita, gheata arctica, Polul Nord ar putea sa ramana complet descoperit, potrivit Centrului National de Date pentru Zapada si Gheata din SUA (NSIDC). Cercetatorii de aici spun ca exista 50% sanse ca asta sa se intample chiar in septembrie anul acesta, anunta CNN.

La Polul Nord se afla un ocean inghetat, numit Oceanul Arctic. Datorita incalzirii globale, an de an, suprafata de gheata scade, in detrimentul oceanului lichid. Iarna au loc depuneri noi de gheata, dar inca si mai multa gheata se topeste vara. Ciclul se repeta deja de trei decenii, an de an suprafata acoperita de gheata devenind tot si tot mai mica, informeaza Stiinta.info

Potrivit Cotidianul, in urma fotografiilor din Oceanul Arctic surprinse de sateliti, s-a constatat ca cea mai mare parte a ghetii nordice este noua, depusa anul trecut si extinsa de atunci.

In schimb, suprafata de gheata veche de trei ani s-a diminuat, la fel si cea asternuta acum sase ani.
"Problema este aceea ca, pentru prima data de cand stiu, Polul Nord este acoperit de gheata dintr-un singur an, formata asta toamna si in cursul ierniii. As spune ca sunt sanse egale ca Polul Nord sa se topeasca", spune Mark Serreze, de la (NSIDC).

In fiecare vara, marea de gheata se topeste, inainte de a reforma din nou in timpul lungii ierni arctice, insa pierderea ghetii de anul trecut a fost atat de extinsa, incat in mare parte din Oceanul Arctic a disparut. Frontiera dintre gheata si apa se afla la doar 1.126 de kilometri de Polul Nord, relateaza Romania libera.

Aceasta a insemnat ca circa 70% din gheata prezenta in aceasta primavara a fost formata intr-o singura iarna. Oamenii de stiinta apreciaza ca cel putin 70% din aceasta gheata - daca nu chiar toata - se va topi complet in aceasta vara, a indicat Serreze. "Vom vedea ce se intampla, foarte multe depind de vremea din iulie si august", a adaugat el.

Gheata s-a retras la un nivel-record in septembrie anul trecut, iar cea care acopera in acest moment Polul Nord este in mare parte subtire, veche de un an. In fiecare vara, gheata noua se topeste in intregime, si pe asta se bazeaza cercetatorii in previziunile lor.

Mai exista totusi factori salvatori. In vara lui 2007, vanturile calde au favorizat topirea. “Daca avem un tipar atmosferic precum cel de anul trecut, vom pierde o gramada de gheata vara aceasta, dar daca avem unul mai racoros, mai ciclonic, atunci ar putea fi pastrata o parte din gheata”, afirma Serreze
Daca estimarile oamenilor de stiinta se vor dovedi corecte, natiunile din zona arctica vor putea sa exploateze valoroasele depozite de petrol si minerale aflate sub gheata, un lucrul imposibil pana in prezent.

Gandul atrage atentia ca in ultimul secol, toate gheturile importante de pe glob au inceput sa se topeasca. Cea mai mare calota de gheata din Peru (Quelccaya) se topeste cu 200 de metri pe an. Calota alimenteaza mii de oameni cu apa potabila si electricitate. Zapezile de pe Kilimanjaro s-au topit mai mult de 80%, din 1912. In zece ani, acestea nu vor mai exista.

Alte exemple : pistele de schi din Austria, ghetarii din Garhwal Himalaya, care se retrag foarte repede (se estimeaza ca majoritatea ghetarilor din estul si centrul masivului Himalaya pot disparea pana in 2035), ghetarul Unteraar din Alpii Elvetieni s-a micsorat cu peste 2000 de metri, in ultimii 150 de ani.
Parcul National al Ghetarilor (Montana, SUA) avea 150 de ghetari, in 1910. Acum are sub 30, dar si acestia si-au micsorat suprafata cu doua treimi.

„Lucrurile care se petrec in mod normal la scara geologica se intampla acum intr-o viata de om”, explica Daniel Fagre, cercetator la Programul de studiu al schimbarilor globale, SUA.