Poate nu chiar de Craciunul viitor, dar, foarte curand, o sa taiem (n.r. asomam, dupa normele europene) coropisnitele.

Carnatii, toba, slanina si afumaturile de coropisnita ne vor umple camarile. La masa de Pasti, pe langa drobul de lacusta, in cuptor, o sa se rumeneasca friptura de cosas, in timp ce, pe aragaz, o sa fiarba ciorba de greieri la care se poate aduga, dupa gust, niste spinare de viespe.

De asemenea, vara, gratarele o sa se indoaie sub greutatea halcilor de ceafa si fleica de gandaci si muste care o sa sfaraie deasupra carbunilor. Cei mai rafinati o sa prefere si o saramura de capuse sau niste frigarui asortate de tantari si purici. Despre pleosnite, nici macar nu mai trebuie sa pomenim. Iar, la desert, bineinteles, inghetata de fluturi cu oua de furnici trase in ciocolata si molii caramelizate. Este doar un meniu adaptat la noile indicatii ale "cercetatorilor" care, in ultima perioada prefera sa umple paginile ziarelor cu "descoperirile" lor, in loc sa isi vad serios de treaba.

"Expertii" cauta in fiecare zi cate o oportunitate de a ne face sa mancam cat mai sanatoas. Si, potrivit acestora, cei care nu prefera legumele si fructele si nici gustul de carne nu le place pot incerca sa consume de acum incolo insecte precum muste, viespi si lacuste. Consumul acestora, atat de putin cunoscut in tarile vest-europene, devine usor-usor cunoscut. Insectele sunt bogate in proteine si minerale si foarte sarace in colesterol fata de carnea de porc sau de vita.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.