Creatorul amprentarii ADN este in fruntea listei de nominalizati la Millennium Technology Prize, un soi de Nobel neoficial pentru tehnologie, al carui cistigator va fi anuntat pe 11 iunie.

Geneticianul britanic sir Alec Jeffreys a observat, examinind o radiografie in cadrul unui experiment ADN, ca structura ADN a unui om este un cod unic, echivalentul unei amprente. Tehnica sa de amprentare ADN a revolutionat domeniul medico-legal si investigarea politieneasca, a rezolvat problema paternitatii si disputele pe tema imigratiei.

Acum, la 24 de ani de la descoperirea sa, omul de stiinta este primul finalist la a treia editie a Millennium Technology Prize, unul dintre cele mai prestigioase premii ce pretuiesc inovatia, acordat o data la doi ani pentru o tehnologie ce „imbunatateste semnificativ calitatea vietii umane atit astazi, cit si in viitor“, informeaza BBC.

Premiul va fi inminat de Academia de Tehnologie din Finlanda, fundatie independenta pusa pe picioare de industria finlandeza in parteneriat cu guvernul.
Publicitate

Cistigatorul va primi 800.000 de euro, ceilalti finalisti urmind a fi rasplatiti cu cite 115.000 de euro.

Alec Jeffreys, stabilit in prezent la Universitatea din Leicester, s-a declarat onorat de nominalizare. „ADN-ul a capturat imaginatia publicului. Apare in fiecare zi in ziare si la televizor, iar tehnologia a afectat vietile a 20 de milioane de oameni.

De fiecare data cind vine vorba despre un test ADN se creeaza o drama pentru acea persoana, fie ca e vorba despre un tata care afla de fiul sau, o familie de imigranti reunita sau un nevinovat salvat de la pedeapsa cu moartea“, a declarat el pentru BBC. Scopul cercetarilor prezente, spune Jeffreys, il reprezinta reducerea timpului scurs intre testul ADN si obtinerea rezultatului.

La mijlocul anilor ’80, profesorul David Payne si echipa sa de la Universitatea din Southampton erau in plina competitie cu dr. Emmanual Desurvire si dr. Randy Giles de la Bell Labs pentru dezvoltarea unui amplificator optic care sa inlature hibele cablurilor din fibra optica din vremea lor. Cele doua echipe au creat in cele din urma un amplificator optic ce permitea luminii sa treaca de-a lungul cablurilor fara a mai fi transformata intr-un impuls electric si apoi retrimisa cu un laser.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.