Muzeul de Bijuterii “Ilias Lalaounis” din Atena poarta numele celui mai cunoscut bijutier grec. Nascut la inceputul secolului trecut, Lalaounis, desi a studiat dreptul si economia, nu numai ca a preluat afacerea cu bijuterii a familiei, cu o traditie de citeva generatii, dar a reusit si sa repuna in circuit orfevraria. Nu ca simplu mestesug insa, ci ca arta, Lalaounis fiind singurul bijutier care a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase din Paris. Colectiile “arheologice” realizate in 1957 care l-au consacrat, dar care i-au si adus criticile conservatorilor, porneau de la arta Greciei Antice, din care a preluat motive si forme, transpunindu-le insa in “limba” Europei contemporane.


Bijutierul-academician nu s-a rezumat insa la “remixarea” istoriei antice, racolindu-si sursele de inspiratie din mai tot ceea ce misca: a realizat colectii pornind de la structurile celulelor, de la corpurile planetare, a preluat modele din imaginarul tehnologiei, dar si din diferitele culturi cu care a intrat in contact de-a lungul carierei sale de peste 60 de ani.

Expozitia de la Muzeul National de Arta din Bucuresti (MNAR) aduce in fata publicului din Romania, in premiera, 300 de lucrari marca Ilias Lalaounis, care fac parte din 17 colectii realizate intre 1940 si 2000 si care, la vremea cind au fost create, au revolutionat o multime din regulile pina atunci batute in cuie ale bijutierilor. Lalaounis a fost primul care a folosit aurul de 22 de karate, lansind astfel un val de tendinte si, implicit, de copiatori, primul care a rupt unul dintre principiile cu istorie indelungata intr-ale bijuteriilor, combinind, in 1980, aurul cu argintul si, nu in ultimul rind, a retrogradat pietrele pretioase, folosindu-le ca pe niste simple accesorii.