Progreselor remarcabile ale medicinii moderne, care permit prin teste genetice determinarea riscului aparitiei unor boli si luarea unor masuri care ar putea preveni imbolnavirea sau ar putea atenua simptomele si urmarile, li se opun temerile potentialilor beneficiari ca ar putea fi discriminati de asiguratorii de sanatate si angajatori, constata cotidianul american.

Testele genetice permit stabilirea existentei unui risc mai ridicat de aparitie a unor boli cum ar fi cancerul la san, de colon sau de prostata. Cele mai multe sunt acoperite de casele de asigurari din SUA. Dar americanii nu le fac sau refuza sa ceara astfel de proceduri, preferand sa plateasca testele, de teama ca, o data ce s-ar descoperi ca au o predispozitie mai ridicata spre anumite afectiuni, ar putea fi siliti sa plateasca mai mult pentru asigurarile de sanatate sau ar fi evitati de angajatori.
In loc sa treaca prin casa de asigurari, unii americani prefera sa plateasca intre 175 si 3.456 de dolari (costul testelor genetice, in functie de complexitatea lor) pentru a fi siguri ca nimeni in afara de ei nu afla ce probleme de sanatate ar putea sa aiba. Iar altii nu au incredere nici in laboratoarele private in privinta pastrarii confidentialitatii si nu fac testele nici macar atunci cand istoria familiala si personala arata ca sunt expusi unui risc ridicat de imbolnavire.

Persoanele care afla ca au o anumita predispozitie sau afectiune genetica se confrunta cu o alta dilema: daca sa ii spuna sau nu medicului lor. Daca nu ii spun, isi asuma riscul unui tratament insuficient sau chiar neadecvat. "The New York Times" relateaza despre cateva astfel de cazuri. Primul este al Victoriei Grove, care a aflat ca sufera de o deficienta a genei Alfa-1, care provoaca infectii pulmonare repetate si al carei tratament poate costa peste 100.000 de dolari pe an. In prima faza ea a preferat sa nu ii spuna medicului curant, avand grija in schimb sa mearga la spital inca de la primele semne ale unei infectii. Odata insa, medicul de garda a diagnosticat-o cu o simpla raceala extrem de puternica si a refuzat sa ii faca o radiografie, considerand ca aceasta nu este necesara. Victoria nu a spus nici atunci adevarul despre starea sanatatii sale. Cand insa i s-a facut rau acasa si a avut nevoie urgent de antibiotice, nu a mai avut incotro si a dat telefon la serviciile de urgenta, spunand ca sufera de deficienta Alfa–1. Reteta salvatoare i-a fost eliberata fara probleme, dar s-a aflat si adevarul pe care facuse atatea eforturi sa il ascunda.