Un american care, invocand retardul mintal, a scapat de o condamnare la moarte pentru crima va fi rejudecat, pentru a determina daca are un coeficient de inteligenta suficient de mare pentru a putea fi executat, relateaza The Daily Telegraph online. In 1996, Daryl Atkins (in varsta de 27 de ani, din Virginia) si un complice l-au rapit pe Eric Nesbitt, un angajat in varsta de 21 de ani al bazei aeriene militare Langley, l-au obligat sa retraga bani de la un bancomat si apoi l-au impuscat cu opt gloante. Acum trei ani, Atkins a scapat de pedeapsa cu moartea, dupa ce Curtea Suprema a decis ca nu este constitutionala pronuntarea unei sentinte capitale in cazul criminalilor retardati mintal. Curtea a decis ca, potrivit amendamentului 8 al Constitutiei (care se refera la pedepsele crude si nedrepte), criminalii retardati nu pot fi executati. Decizia in acest caz a salvat zeci de criminali de la executie. Insa acuzarea sustine acum ca, de la momentul condamnarii, coeficientul de inteligenta (IQ) al detinutului s-a imbunatatit simtitor. Mai mult, avocatii apararii sustin ca acuzatul nu mai trebuie condamnat tocmai pentru ca nu mai este retardat, invocand ca procedurile juridice in sine au constituit o stimulare mentala pentru el. Juratii vor trebui sa stabileasca daca IQ-ul acuzatului este mai mic de 70 de puncte (nivelul sub care statul Virginia recunoaste conditia de retard mintal a unei persoane) sau daca este de cel putin 70, ceea ce il recomanda pentru executia prin injectie letala. Atkins a obtinut 59 de puncte la testul de inteligenta, dar, cand aceeasi echipa de psihologi a realizat un al doilea test, la cererea apararii, punctajul acuzatului a crescut la 74. Un alt test, mai recent, realizat la cererea acuzarii, a cotat cu 76 de puncte inteligenta lui Atkins. Doctorul Evan Nelson - psihologul care l-a testat pe Atkins in 1998 si in 2004 - spune ca punctajele mai mari obtinute ulterior de pacient s-ar putea explica prin faptul ca evenimentele juridice in care a fost implicat au constituit "un mars fortat in directia unei stimulari mentale crescute". "Destul de ciudat, din cauza contactului sau constant cu numerosii avocati care au lucrat la cazul sau, Atkins a primit mai multa stimulare intelectuala in inchisoare decat a primit in adolescenta si primii ani de maturitate", scrie doctorul in raportul sau. Psihologul arata ca Atkins a fost nevoit sa citeasca si sa scrie, sa invete despre concepte legale abstracte si sa comunice cu un personal specializat. Doctorul Nelson considera ca adevaratul IQ al lui Atkins se situeaza undeva in jurul a peste 65 de puncte. Pentru a complica si mai mult sarcina juratilor, marja de eroare a testelor IQ este considerata a fi plus/minus cinci puncte. Psihologii considera, de asemenea, ca IQ-ul creste pe masura inaintarii in varsta.

Acuzarea insista asupra faptului ca Atkins nu a fost niciodata retardat si ca circumstantele in care a comis crima sunt un argument in plus pentru sustinerea acestei teze. Faptul ca a stiut sa incarce si sa foloseasca o arma, sa recunoasca un bancomat si sa-si aleaga o zona izolata pentru a comite fapta dovedeste ca nu era retardat, sustine acuzarea. Apararea, care trebuie sa dovedeasca retardul acuzatului, este incurcata de faptul ca IQ-ul clientului nu a fost testat niciodata in copilarie sau in adolescenta si are de gand sa aduca la proces - ca martori - experti medicali, profesori, membri ai familiei si fosti colegi de clasa ai acuzatului. Procesul se va judeca in primavara sau in vara acestui an. Apararea le-ar putea cita in boxa martorilor si pe unele dintre celelalte 16 victime ale delictelor comise de Atkins in timpul celor patru luni de derapaj comportamental care au urmat dupa ce acuzatul a renuntat sa se mai duca la liceu. Expertii se asteapta ca si alti colegi de detentie care au scapat de executie, dupa decizia in cazul Atkins, sa fie rejudecati in procese similare vizand stabilirea coeficientului lor de inteligenta. Potrivit unui avocat citat de The New York Times, "inchisorile reprezinta medii foarte bine structurate si cu un grad ridicat de siguranta". "Inchisorile sunt uneori medii propice pentru retardatii mintal. Acesti oameni nu sunt legume. Pot invata. Sunt oameni care isi pot imbunatati rezultatele la teste", este de parere avocatul citat.