Christopher Jamison, staretul manastirii Worth din West Sussex, Marea Britanie, a acuzat corporatia de "exploatare spirituala" pentru vanzarea produselor sale si transformarea Disneyland-ului intr-un loc modern de pelerinaj. El sustine ca Disney pretinde ca promoveaza povesti moraliza toare, dar, in schimb, a ajuns sa ajute la sustinerea unei culturi materialiste.

In ghidul sau care ii invata pe oameni cum sa isi redoban deasca fericirea, staretul avertizeaza ca societatea e in pericol sa-si piarda sufletul din cauza obsesiei fata de lucrurile lumesti - serviciu, sex, mancare -, in incercarea de a-si ignora propria nefericire si a dezinteresului tot mai accen­tuat fata de religie.

Parintele Jamison, posibil succesor al cardinalului Cormac Murphy O'Connor la functia de Arhiepiscop de Westminster, recunoaste ca povestile Disney poarta mesaje pozitive - triumful binelui asupra raului - dar pre cizeaza ca acestea fac parte dintr-un plan diabolic de convin gere a oamenilor care "trebuie" sa achizitioneze produse Disney pentru a avea "o familie buna si fericita". Aduce aminte, printre altele, de "Frumoasa din Padurea Adormita"si "101 Dalmatieni" care au exemple clare de batalii morale, dar care patrund in ima ginatia copiilor, facandu-i sa-si doreasca cu lacomie produsele aditionale filmelor.

Citeste si:

E nevoie de Disney

"Mesajul din spatele fiecarei carti, fiecarui film, fiecarui parc tematic e acela ca lumea copiilor nostri are nevoie de Disney", spune el. Deci e absolut obligatoriu sa mearga sa vizioneze urmatorul film Disney, pe care, bineinteles, il va primi si pe DVD cu ocazia zilei de nastere (...) Vor fi mai fericiti daca vor trai o experienta Disney totala; si astfel mii de familii din intreaga lume cad prada acestui mesaj ascuns, si vin ingramadindu-se la Disneyland". Si continua: "Acesta este noul fel de pelerinaj modern pe care il doresc copiii, este o ceremonie de intelegere a sensului vietii din puncul de vedere al Disney". Unde altadata moralitatea si sensul vietii erau parte integranta a mostenirii culturale libere, acum corporatiile ni le vand ca pe niste produse.