Deputatii nu au luat insa in calcul situatiile in care anchetatorii au indicii ca o persoana savarseste infractiuni de genul traficului de droguri, spalarea de bani sau terorismul. Astfel, daca o persoana precum, sa zicem, Omar Hayssam este suspectata ca orchestreaza o rapire, nu ii pot fi ascultate telefoanele inainte de a fi pusa sub invinuire. Aici intervine imposibilul.

Persoana trebuie instiintata ca este invinuita pentru o fapta care urmeaza sa fie savarsita. Apoi, noile reglementari privind perchezitiile duc mai degraba cu gandul catre filmele americane. Posibilul perchezitionat ar trebui, conform noilor reglementari, sa fie intrebat de anchetatori daca ii pot scotoci casa si sa-si dea acordul prealabil.


Jurnalistii, „invitati" sa taca?

Conform modificarilor, „sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului acesteia, chiar atunci cand a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, sau inregistrate audio ori video, fara drept, se sanctioneaza".

Daca faptele au fost savarsite de catre o persoana in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu depasirea limitelor acestora, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. Asadar, „tabloul" se potriveste si jurnalistilor. Este adevarat ca un jurnalist nu poate intra, fara drept, in posesia unei inregistrari video sau audio, de genul „scurtmetrajului cu Traian Remes".