Paguba de 800 miliarde de lei: Privatizarea ARO, dosar la DNA pentru Musetescu

Maniera de abordare a criminalitatii economico-financiare a constat, in 2006, in directionarea eforturilor spre combaterea faptelor ilegale grave din economia nationala, obiectivele prioritare ale politistilor fiind cresterea sigurantei, asigurarea legalitatii, precum si imbunatatirea climatului mediului de afaceri, in vederea sustinerii functionarii economiei de piata.

Principalele fenomene care s-au manifestat in acest domeniu sunt: frauda privind achizitiile publice, afacerile ilegale cu uleiuri minerale si alte derivate din petrol, evaziunea fiscala, in special restituirile ilegale de TVA, infractiunile legate de materialele refolosibile in mod deosebit cu fier vechi si metale neferoase, frauda bancara si reciclarea sumelor de bani rezultate din aceste activitati care au constituit elementele principale ale economiei subterane.

La 7 august a.c., dosarul privatizarii frauduloase a SC ARO SA Campulung a fost trimis procurorilor anticoruptie, fostul sef al Autoritatii pentru Privatizarea Activelor Statului (APAPS) fiind cercetat pentru posibile infractiuni de abuz in serviciu. Ovidiu Musetescu, alaturi de alti 12 subordonati de-ai sai, are calitatea de invinuit, ancheta Directiei de Investigare a Fraudelor (DIF) din IGPR stabilind ca prejudiciul in acest caz depaseste 800 miliarde lei vechi.

Valoarea activelor, la nivelul anului '94

Comisarul-sef Dan Bucur, seful DIF, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, ca "politistii din IGPR, specializati in investigarea infractiunilor economice, au sesizat DNA cu privire la posibile infractiuni de abuz in serviciu, savarsite de Ovidiu Musetescu si alti functionari ai AVAS, care au participat la privatizarea unei societati comerciale producatoare de autoturisme de teren, din judetul Arges".

Potrivit anchetatorilor, verificarile in dosarul privatizarii frauduloase de la SC ARO SA Campulung au fost finalizate de politisti. Din verificarile efectuate pana in prezent a rezultat ca, in cursul procesului de privatizare, valoarea activelor incluse in patrimoniul societatii a fost luata in calcul la nivelul anului 1994, fara a mai fi actualizata in conformitate cu prevederile legale in vigoare. "In acest mod s-a influentat in sens negativ valoarea activului net si nivelul de pornire a negocierilor pentru pretul de vanzare a actiunilor, Curtea de Conturi a Romaniei stabilind ca diferenta care nu a fost luata in considerare depaseste 800 miliarde lei vechi", a precizat comisarul-sef Bucur.

Negociere dupa bunul plac

Tot in timpul verificarilor au fost descoperite indicii ca negocierea si finalizarea procesului de privatizare a SC ARO SA s-au realizat, de catre APAPS, in alte conditii decat cele prezentate in Memorandumul de privatizare, aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din 25 septembrie 2003. Astfel, cu toate ca in Memorandum se stipula ca firma americana, castigatoarea licitatiei, se angajeaza sa investeasca in societatea achizitionata 27 milioane dolari, in documentele APAPS este specificata o alta suma, respectiv 15,5 milioane dolari, diferenta de aproximativ 11 milioane fiind reprezentata de datoriile si creditele comerciale ale SC ARO SA. "Mai mult decat atat, nici in contractul de vanzare-cumparare de actiuni nu au fost prevazute clauze prin care cumparatorul sa se angajeze sa achite aceste datorii si credite comerciale ale societatii privatizate", a mai spus seful DIF.

Tot ieri, a mai fost facut si anuntul potrivit caruia Ovidiu Musetescu mai este cercetat si de politistii brasoveni, tot pentru abuz in serviciu. De aceasta data, a mentionat comisarul-sef Bucur, in legatura cu un contract de vanzare-cumparare a unor utilaje, incheiat intre Automobile SA Dacia si SC Roman SA. Potrivit IGPR, verificarile au stabilit ca utilajele in cauza au fost evaluate de APAPS la 100.000 de dolari, cu toate ca valoarea reala a acestora era de peste 6 milioane dolari. Si in acest caz, competenta de solutionare a dosarului a fost declinata in favoarea procurorilor DNA.

Jaful, orchestrat de Cross Lander

Asa cum am mai scris, jaful de la societatea musceleana a fost posibil numai cu directa complicitate a unor functionari ai APAPS, aflati sub conducerea lui Ovidiu Musetescu. Pe scurt, strategicul investitor John Perez a prezentat acte false din care reiesea ca firma lui de apartament (notata de autoritatile americane cu grad de risc 5) este una puternica si nimeni nu l-a verificat. Functionarii APAPS nu au vrut sau "au uitat" sa verifice societatea cu pricina la Directia de Corporatii Florida, inainte de a bate palma pentru vanzarea SA ARO SA. In plus, dupa privatizare, Cross Lander SUA Inc. nu s-a sinchisit sa respecte clauzele contractului. Evident, functionarii statului au stat, si in acest caz, cu mainile in buzunar...

Cetateanul american John Perez - presedintele Cross Lander, care a cumparat ARO Campulung - este acuzat de falsificarea actelor de identificare a firmei sale, prezentate in contextul privatizarii. Dosarul a fost instrumentat initial de ofiterii de la Investigarea Fraudelor din cadrul IJP Arges, fiind declinat ulterior spre solutionare in favoarea DIICOT din cadrul Parchetului instantei supreme, sub aspectul savarsirii infractiunilor de inselaciune, fals intelectual, uz de fals si fals in declaratii.

Actele false ale lui Perez

Din verificari, politistii au stabilit ca Perez ar fi prezentat documente false, privind datele de identificare ale Cross Lander, cu ocazia privatizarii SC ARO SA Campulung Muscel, cu scopul de a induce in eroare autoritatile romane cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare de actiuni.

Contractul de privatizare a firmei din Campulung a fost incheiat in septembrie 2003, cand Cross Lander - o societate mixta formata din grupul brazilian Samambaia si firma americana Lacaro Auto Distributors - a cumparat de la stat un pachet de actiuni reprezentand 68,7% din capitalul societatii. Cumparatorul s-a angajat sa plateasca 15,8 milioane de dolari pentru pachetul de actiuni si investitii, suma la care se adauga alte 11,4 milioane de dolari in contul datoriilor si creditelor comerciale ale uzinei. AVAS sustine ca firma americana nu a respectat o serie de obligatii asumate in contractul de privatizare, privind lansarea productiei unui nou model de autoturism de teren, interdictia vanzarii unor active, realizarea unei infuzii de capital in valoare de 3 milioane de dolari si a unor investitii de 2 milioane de dolari. Infuzia de capital si investitiile mentionate au fost scadente la data de 5 ianuarie 2005.

119 mil. euro, recuperati

Nici faptele cu urmari deosebit de grave, prin prisma cuantumului prejudiciului cauzat, nu au fost trecute cu vederea de ofiterii din IGPR, fiind solutionate 719 dosare complexe de natura economico-financiara (fiecare cu prejudiciu de peste 200.000 RON). Dintre acestea, 286 au fost inaintate Parchetelor. In aceste cazuri au fost cercetati 1.861 invinuiti/inculpati, din care 50 in stare de retinere sau arest preventiv. Prejudiciul cauzat este de 1.304.177.438 RON, din care s-au recuperat 417.806.610 RON, echivalentul a 119.373.317 euro.

Ca urmare a masurilor luate pentru protectia drepturilor de proprietate intelectuala si industriala, s-a realizat un progres in combaterea acestor fapte. Acest lucru, a precizat comisarul-sef Bucur, este evidentiat de numarul persoanelor cercetate (3.740) si amplificarea cu 356 la suta a constatarilor la Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe (3.955 infractiuni), precum si cu 556 la suta la Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (269).

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe