Catastrogă ecologică: Sute de mii de tone de animale moarte, îngropate. Nu s-ar fi ajuns aici fără complici din partea statului

Catastrofă ecologică la Tulcea, unde au fost îngropate sute de mii de tone de animale moarte

În înregistrările video se observă cum din fiecare puț săpat de anchetatori sunt scoase o mulțime de leșuri sau carcase de animale. Investigatorii sunt de părere că o parte a oilor descoperite sunt cele recuperate de pe vasul Queen Hind, eșuat în Portul Midia în anul 2019, și aduse în Tulcea în martie 2020. Acestea trebuiau să fie incinerate la câteva săptămâni distanță.

„Au fost îngropate în trepte, în loc să fie arse”, au explicat oameni care au participat la acțiune.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța au descoperit că, în loc de capacitatea declarată de 9 tone/16 ore, incineratorul poate arde circa 1,4 tone de resturi de animale în aproape 14 ore. Oamenii legii suspectează că cimitirul funcționează ca un supliment ilegal al incineratorului Cazacioc&Co de mai bine de zece ani. Polițiștii au aflat că oamenii preluau resturi animale din Moldova, Bărăgan și Dobrogea.

Leșurile sunt și acum acolo, căci distrugerea lor este o misiune mamut. Din păcate, la câteva sute de metri există sere, de unde oamenii duc legume în piețe. Și apa e puternic contaminată, nu numai pământul.

Ce se arată în raport

„Apa freatică locală, pe adâncimea sa investigată de max 8 m (în puncte aflate în proximitatea depozitului ilegal de deșeuri organice_ este contaminată biologic și chimic. Nivelele contaminării biologice sunt extrem de mari. A se avea în vedere că un acvifer fratic utilizabil ca sursă curentă de apă potabilă nu trebuie să aibă încărcare microbiologică. Contaminarea biologică se regăsește și în sursa de apă din care se aprovizionează Serele Smârdan, chiar dacă adâncimea forajului este de 34 m, iar coloana filtrantă (care asigură aprovizionarea cu apă a forajului) este poziționată în intervalul 29-34 m.

Citeste si:

Eforturile Audi: de la protejarea animalelor și plantelor, până la...

Grosimea stratului freatic, stabilit prin Studiul efectuat în 1961 și prin amenajarea celor 4 foraje de control hidrogeologic, ulterior Studiului (1962), este de cca 80 m, ceea ce înseamnă că o contaminare, chimică sau biologică, se poate extinde atât în plan orizontal cât și în cel vertical (pe adâncime). Afectarea freaticului în jurul amplasamentului investigat se identifică atât pe direcția nord-nord-est, către sud și către vest”, se arată în rapoartele obținute de Observator.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe