Imagini greu de suportat vin în Tulcea. Dimensiunile evenimentului din comuna Smârdan de lângă Dunăre au mai apărut în presă recent, în luna februarie a acestui an, dar au revenit acum în atenția publică din cauza nepăsării autorităților. Anchetatorii au găsit sute de mii de tone de leșuri de oi, porci și vite ascunse an după an, deși ar fi trebuit să fie arse. Pământul și apa din zonă sunt contaminate. Cert este că dezastrul nu ar fi fost posibil fără complici din partea statului. Cei care ar fi trebuit să apere mediul sunt acuzați de abuz în serviciu.

Catastrofă ecologică la Tulcea, unde au fost îngropate sute de mii de tone de animale moarte

În înregistrările video se observă cum din fiecare puț săpat de anchetatori sunt scoase o mulțime de leșuri sau carcase de animale. Investigatorii sunt de părere că o parte a oilor descoperite sunt cele recuperate de pe vasul Queen Hind, eșuat în Portul Midia în anul 2019, și aduse în Tulcea în martie 2020. Acestea trebuiau să fie incinerate la câteva săptămâni distanță.

„Au fost îngropate în trepte, în loc să fie arse”, au explicat oameni care au participat la acțiune.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța au descoperit că, în loc de capacitatea declarată de 9 tone/16 ore, incineratorul poate arde circa 1,4 tone de resturi de animale în aproape 14 ore. Oamenii legii suspectează că cimitirul funcționează ca un supliment ilegal al incineratorului Cazacioc&Co de mai bine de zece ani. Polițiștii au aflat că oamenii preluau resturi animale din Moldova, Bărăgan și Dobrogea.

Citeste si:
VIDEO Adriana Trandafir și-a văzut moartea cu ochii la Asia...
VIDEO Adriana Trandafir și-a...

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Leșurile sunt și acum acolo, căci distrugerea lor este o misiune mamut. Din păcate, la câteva sute de metri există sere, de unde oamenii duc legume în piețe. Și apa e puternic contaminată, nu numai pământul.

Ce se arată în raport

„Apa freatică locală, pe adâncimea sa investigată de max 8 m (în puncte aflate în proximitatea depozitului ilegal de deșeuri organice_ este contaminată biologic și chimic. Nivelele contaminării biologice sunt extrem de mari. A se avea în vedere că un acvifer fratic utilizabil ca sursă curentă de apă potabilă nu trebuie să aibă încărcare microbiologică. Contaminarea biologică se regăsește și în sursa de apă din care se aprovizionează Serele Smârdan, chiar dacă adâncimea forajului este de 34 m, iar coloana filtrantă (care asigură aprovizionarea cu apă a forajului) este poziționată în intervalul 29-34 m.

Grosimea stratului freatic, stabilit prin Studiul efectuat în 1961 și prin amenajarea celor 4 foraje de control hidrogeologic, ulterior Studiului (1962), este de cca 80 m, ceea ce înseamnă că o contaminare, chimică sau biologică, se poate extinde atât în plan orizontal cât și în cel vertical (pe adâncime). Afectarea freaticului în jurul amplasamentului investigat se identifică atât pe direcția nord-nord-est, către sud și către vest”, se arată în rapoartele obținute de Observator.

Citeste si:
România, țara cu cele mai nesigure șosele din UE. Lipsa gardurilor,...
România, țara cu cele mai...


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.