Amigdalita este o inflamație a amigdalelor palatine, formate din țesut limfatic de formă ovală. Amigdalele sunt localizate de o parte și de alta a omușorului, la nivelul gâtului, și au un rol important în secreția anticorpilor implicați în generarea reacției sistemului imunitar. Tratamentul amigdalitei depinde de diagnosticul stabilit de medic. În cazurile grave, de exemplu atunci când simptomele nu se ameliorează în urma tratamentului, sau când se declanșează complicații, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. În acest articol explicăm care sunt cauzele amigdalitei și cum se poate transmite (3).

Cauzele amigdalitei

Cauzele amigdalitei pot fi infecțiile bacteriene sau virale (3):

Infecții virale

Virusurile care provoacă răceala sunt cele mai frecvente cauze ale amigdalitei:


  • virusul respirator sincițial: este un virus frecvent al tractului respirator, care provoacă simptome ușoare de răceală;


  • rinovirusuri: sunt cele care provoacă cele mai multe infecții ale tractului respirator. Infecțiile cu rinovirus apar mai ales primăvara și toamna;


  • virusul Epstein-Barr: acest virus poate provoca nu numai amigdalită, dar și mononucleoză. De aceea, unele persoane cu mononucleoză dezvoltă amigdalită ca infecție secundară;


  • virusul imunodeficienței umane (HIV): acesta este un virus care atacă sistemul imunitar și reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor (5);


  • virusul papiloma uman (HPV): această infecție nu prezintă întotdeauna simptome;


  • herpes simplex: este un agent infecțios care provoacă herpes în diverse părți ale corpului;


  • virusul parainfluenza uman reprezintă o cauză importantă a bolilor respiratorii la copii și adulți. Se poate manifesta foarte diferit (răceală, bronșiolită, pneumonie). Imunitatea dobândită în timpul copilăriei este parțială, infecția se poate manifesta pe tot parcursul vieții adulte, deși simptomele sunt de obicei ușoare.


În cazul amigdalitei virale, simptomele includ mai ales tuse și nas înfundat. În cazul amigdalitei virale, nu se recomandă antibiotice, simptomele pot fi ameliorate prin administrare de antialgice, hidratare și odihnă (4).

Infecții bacteriene

Amigdalita bacteriană apare frecvent la copiii infectați cu streptococul de tip A, sunt însă și alte bacterii care pot provoca afecțiunea. Medicul poate prescrie antibiotice, dacă va considera necesar. Pe lângă acestea, tratamentul este același ca și în cazul amigdalitei virale: hidratare, odihnă, antialgice (4).

Citeste si:
Problema călcâielor crăpate. Care sunt cauzele apariției și cum le...
Problema călcâielor crăpate....

Medicul de specialitate poate stabili tipul de amigdalită, în baza descrierii simptomelor, a severității acestora, a consultului, precum și a istoricului medical. Există, de asemenea, teste de diagnostic care pot fi recomandate pentru a determina originea infecției. Sunt cazuri în care infecția virală poate provoca o infecție secundară care este bacteriană (de exemplu, infecția bacteriană a urechii poate rezulta din amigdalita virală) (3).

Cum se transmite amigdalita

Amigdalita este o afecțiune contagioasă, poate fi transmisă prin:


  • sărut;


  • utilizarea în comun a tacâmurilor și veselei (sau a altor obiecte);


  • intrarea în contact cu o persoană infectată;


  • atingerea unei suprafețe contaminate și apoi atingerea nasului sau gurii;


  • particule mici aeropurtate, rezultate în urma tusei sau strănutului unei persoane infectate (2).

    Citeste si:
    Ce sunt malformațiile congenitale și cum se pot depista
    Ce sunt malformațiile...

Puncte cheie despre amigdalită


  • amigdalita înseamnă că amigdalele sunt inflamate;


  • cauzele comune ale apariției amigdalitei sunt bacteriile și virusurile;


  • amigdalita care este cauzată de un virus se tratează diferit de amigdalita cauzată de o bacterie;


  • amigdalita poate fi prevenită printr-o bună igienă (spălarea mâinilor). De asemenea, este necesară păstrarea distanței față de persoanele care au dureri de gât, sau au fost diagnosticate cu amigdalită;


  • este nevoie de tratament imediat în cazul unui abces parafaringian pentru a reduce riscul amigdalitei. (1)


Acest articol a fost realizat în baza informațiilor preluate din următoarele surse:


  1. Johns Hopkins Medicine. „Tonsillitis.” : https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/tonsillitis. Accesat 10.01.2023.

    Citeste si:
    Accidente vasculare cerebrale - cauze și persoanele predispuse la...
    Accidente vasculare cerebrale...

  2. Cleveland Clinic. „Tonsillitis”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21146-tonsillitis. Accesat 10.01.2023.


  3. Mount Sinai. „Tonsillitis”: https://www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/tonsillitis


  4. Healthline. „Everything you need to know about tonsillitis”: https://www.healthline.com/health/tonsillitis. Accesat 10.01.2023.


  5. WebMD. „Tonsillitis”: https://www.webmd.com/oral-health/tonsillitis-symptoms-causes-and-treatments. Accesat 10.01.2023.



Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 4 Aprilie 2023 - 02 : 04

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.