Presedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, Curtea Constitutionala in legatura cu Legea privind declasificarea unor documente, motivand ca, "prin modul in care a fost adoptata, precum si prin continutul normativ", contravine unor norme si principii constitutionale.

Klaus Iohannis solicita CCR sa constate ca legea care i-a fost transmisa pentru promulgare pe 21 noiembrie este neconstitutionala in ansamblu.

"Prin modul in care a fost adoptata, precum si prin continutul normativ, legea criticata contravine unor norme si principii constitutionale", noteaza Klaus Iohannis in sesizarea transmisa CCR.

"Potrivit art. 75 alin. (1) din Constitutie, se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative prevazute de art. 118 alin. (2), iar potrivit acestui articol: 'Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organica'", arata presedintele.
El adauga ca, potrivit articolului 6 din legea criticata, introdus la Camera decizionala, "lucratorii din Serviciul Roman de Informatii, precum si cei din toate institutiile emitente, care pun la dispozitia conducerii institutiilor din care fac parte, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii documente si declaratii care au ca temei Hotararea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nu raspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru actiunile intreprinse in acest sens".
"Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 14/1992, personalul Serviciului Roman de Informatii se compune din cadre militare permanente si salariati civili, care indeplinesc atributii operative si administrative. De asemenea, (...), cadrele militare ale SRI au toate drepturile si obligatiile prevazute, pentru militarii armatei romane, de reglementarile legale, statutele si regulamentele militare", precizeaza Iohannis.

Iohannis, precizari despre statutul cadrelor militare: In timpul cercetarii penale nu beneficiaza de drepturi din partea MAI

El mai mentioneaza ca Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede la art. 33 ca: "Pentru abateri de la disciplina militara, neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara, a regulilor de convietuire sociala, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisa; retrogradare in functie; amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1-2 ani".
Retail jobs

"In acest sens, (...) pastrarea 'cu strictete a secretului militar, de stat si de serviciu, precum si caracterul confidential al unor activitati si documente' reprezinta o indatorire principala a cadrelor militare", se arata in sesizare.

Totodata, indica sursa citata, conform articolului 89 alineatul (2) din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare: "Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale se suspenda din functie pe perioada in care, fiind in stare de arest preventiv, sunt urmarite penal, trimise in judecata ori sunt judecate de catre instantele judecatoresti. Pe perioada suspendarii din functie, ofiterii, maistrii militari si subofiterii nu beneficiaza de niciun drept din partea Ministerului Apararii Nationale". Astfel, masurile dispuse in cursul procesului penal reprezinta motive de suspendare a raportului de serviciu.

Citeste si:
Modificări ale Codului de procedură civilă, constestate la CCR de...
Modificări ale Codului de...

"Fata de cele de mai sus, dispozitiile art. 6 din legea criticata, care introduc exonerari ale diferitelor forme de raspundere juridica, reprezinta o modificare a raspunderii cadrelor militare si implicit a statutului acestora, cu consecinte specifice pe planul raporturilor de serviciu (motivele pentru care acesta este suspendat, dar si al motivelor pentru care cadrele militare pot fi trecute, din oficiu, in rezerva sau direct in retragere, (...)", explica seful statului.

In aceeasi decizie, arata Iohannis, Curtea a retinut ca, spre exemplu, regulile esentiale privind ocuparea posturilor de conducere tin de statutul politistului, mai exact de exercitarea raportului de serviciu care se realizeaza de la nasterea pana la incetarea acestuia, scrie Agerpres.

"In lumina acestor considerente, raspunderea cadrelor militare este un aspect ce tine de statutul acestora. Astfel, (...) potrivit competentei constitutionale (...) din legea criticata introdus la Camera decizionala, Camera Deputatilor, reprezinta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere, respectiv Senatului", atrage atentia seful statului.

Citeste si:
Dan Barna: Vom sesiza CE în legătură cu decizia CSM de a-l elimina...
Dan Barna: Vom sesiza CE în...

Presedintele mai arata ca, potrivit articolului 4 din legea criticata: "Persoanele care se considera vatamate intr-un drept ori intr-un interes legitim de efectele produse de documentele prevazute la art. 1 au posibilitatea, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa se adreseze instantelor competente pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit".

"Asadar, in acest caz vatamarea intr-un drept ori intr-un interes legitim este prezumata de legiuitor ca provenind din efectele produse 'de documentele prevazute la art. 1'. Or, aceste documente nu pot avea alta natura juridica decat aceea a unor acte administrative. In acest sens, prin Decizia nr. 583/2018, in par.133, Curtea Constitutionala a statuat ca: 'actele administrative extrajudiciare incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc desfasurarea procedurilor judiciare (protocoale de colaborare/cooperare) nu pot fi asimilate cu procedura judiciara in sine, drept care au si o expresie normativa distincta. Ele isi mentin natura lor juridica de act administrativ, in conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, fara a se identifica in vreun fel cu procedura judiciara civila sau penala, aceasta desfasurandu-se potrivit si in limitele codurilor de procedura civila/penala'", se mai arata in sesizare.
In ceea ce priveste dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, Iohannis precizeaza ca articolul 52 la alineatul (1) si (2) din Constitutie prevede: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica".
Citeste si:
Ce ar trebui să ai în vedere înainte de a pleca în vacanţa de iarnă
Ce ar trebui să ai în vedere...

"In consecinta, stabilind dreptul la repararea prejudiciului suferit ca urmare a efectelor produse de 'documentele prevazute la art. 1' din legea criticata, (direct, fara ca o instanta de contencios administrativ sa se pronunte asupra legalitatii acestor acte) Legea privind declasificarea unor documente apare ca instituind o norma derogatorie de la ansamblul regulilor ce guverneaza contenciosul administrativ, reguli instituite prin Legea nr. 554/2004, ceea ce ar fi impus adoptarea sa cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constitutie", noteaza presedintele in sesizare.

In jurisprudenta sa, arata seful statului, Curtea Constitutionala a aratat ca (...) regimul general privind raporturile de munca se reglementeaza prin lege organica. In acest sens, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevede chiar un capitol distinct ce reglementeaza raspunderea disciplinara.

Citeste si:
CCR a decis: Legea privind declasificarea unor documente este...
CCR a decis: Legea privind...

De aceea, spune Iohannis, si statutul functionarului public trebuie reglementat tot prin lege organica.

Iohannis este de parere ca in momentul in care legea a fost adoptata a fost incalcata competenta Senatului, care nu a dezbatut textul si solutiile adoptate de Camera Deputatilor.

"Legea privind declasificarea unor documente a fost adoptata cu nesocotirea prevederilor art. 61 si ale art. 75 din Constitutie, fiind incalcata competenta primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbatut textul si solutiile adoptate de Camera Deputatilor, cu referire la modificarile adoptate dupa votul din plenul acesteia, amendamente nediscutate in prima Camera sesizata. In forma adoptata, legea dedusa controlului de constitutionalitate nesocoteste si principiile constitutionale in virtutea carora o lege nu poate fi adoptata de o singura Camera, legea fiind, cu aportul specific al fiecarei Camere, opera intregului Parlament", se mentioneaza in sesizare.
Seful statului mai arata ca, prin amendamentele admise, Senatul a extins termenul in care persoanele se pot adresa unei instante pentru "constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit" de la 6 luni la 3 ani, aspect neavut in vedere de initiatori si, de asemenea, prin alte doua amendamente adoptate de Senat se introduce calea extraordinara de atac a revizuirii pentru hotararile definitive in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute de articolul 1 si pana la intrarea in vigoare a legii.

Astfel, precizeaza Iohannis, amendamentele introduse in Senat se indeparteaza in mod substantial de vointa initiatorului si reprezinta modificari majore ale continutului formei initiale a propunerii legislative. Mai mult, forma adoptata de Senat contine un numar de cinci articole, in timp ce forma initiatorului contine un numar de doar patru articole supuse dezbaterii Parlamentului.

Seful statului arata ca la articolul 1 alineatul (1) din legea criticata se prevede ca "prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, se declasifica Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nr. 17/2005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor, precum si toate documentele care contin informatii clasificate avand ca temei sau sunt incheiate in conformitate ori in baza Hotararii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nr. 17/2005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor".

"In primul rand, un astfel de obiect de reglementare contravine jurisprudentei Curtii Constitutionale care a aratat ca 'legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementeaza relatii sociale generale, fiind, prin esenta si finalitatea ei constitutionala, un act cu aplicabilitate generala. Or, in masura in care domeniul de incidenta al reglementarii este determinat concret, data fiind ratiunea intuitu personae a reglementarii, aceasta are caracter individual, ea fiind conceputa nu pentru a fi aplicata unui numar nedeterminat de cazuri concrete, in functie de incadrarea lor in ipoteza normei, ci, de plano, intr-un singur caz, prestabilit fara echivoc' (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013). In situatia de fata, legea este conceputa pentru a fi aplicata unor cazuri prestabilite fara echivoc - Hotararea CSAT nr. 17/2005, precum si toate actele care contin informatii clasificate si care au avut ca temei Hotararea CSAT nr. 17/2005, deci un numar finit de documente care au avut drept temei Hotararea CSAT 17/2015", se precizeaza in sesizare.

In acest fel, este de parere Iohannis, Parlamentul legifereaza o operatiune administrativa, care, conform Legii fundamentale, nu este in competenta sa.

In plus, arata presedintele, Hotararea CSAT a carei declasificare se prevede la articolul 1 din legea criticata nu poarta marcajul vreunei clase sau nivel de secretizare, potrivit Legii 182/2002, si, in consecinta, nu pare a fi susceptibila de declasificare.

"In al doilea rand, textul de lege criticat contravine principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, precum si principiului legalitatii, prevazute la art. 1 alin. (4) si alin. (5) din Constitutie, intrucat se incalca competentele puterii executive referitoare la declasificarea informatiilor clasificate, aceasta operatiune putand fi efectuata, dupa caz, prin hotarare a Guvernului si/sau de catre persoanele sau autoritatile publice competente sa aprobe clasificarea si nivelul de secretizare a informatiilor", potrivit sesizarii.

Conform acesteia, avand in vedere ca articolul 1 din legea criticata vizeaza declasificarea unei hotarari a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si tinand cont de rolul constitutional al acestei autoritati publice, era necesar punctul sau de vedere.

"Fiind vorba despre o hotarare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii consideram ca Parlamentul ar fi trebuit sa solicite emitentului un punct de vedere cu privire la legea dedusa controlului de constitutionalitate si din perspectiva respectarii principiului cooperarii loiale intre autoritatile publice, asa cum a fost acesta conturat in jurisprudenta constitutionala", mai explica presedintele.
"In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea privind declasificarea unor documente este neconstitutionala in ansamblu", conchide seful statului.

Pe 14 noiembrie, Plenul Camerei Deputatilor a adoptat proiectul de lege privind declasificarea unor documente, cu 174 de voturi "pentru", 92 "impotriva" si patru abtineri.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.