Social30 Ianuarie 201912:54de Clara Vacaru

Lectura de 5 minute

CCR a declarat, miercuri, neconstitutionala legea privind desecretizarea protocoalelor cu SRI si a admis sesizarile PNL, USR, ICCJ si a presedintelui Klaus Iohannis in legatura cu Legea privind declasificarea unor documente.

Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la aceasta lege motivand ca, "prin modul in care a fost adoptata, precum si prin continutul normativ", contravine unor norme si principii constitutionale. El a solicitat Curtii sa constate ca legea, care i-a fost transmisa pentru promulgare pe 21 noiembrie, este neconstitutionala in ansamblu.

El preciza ca, potrivit articolului 6 din legea criticata, introdus la Camera decizionala, "lucratorii din Serviciul Roman de Informatii, precum si cei din toate institutiile emitente, care pun la dispozitia conducerii institutiilor din care fac parte, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, documente si declaratii care au ca temei Hotararea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nu raspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru actiunile intreprinse in acest sens".

"Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 14/1992, personalul Serviciului Roman de Informatii se compune din cadre militare permanente si salariati civili, care indeplinesc atributii operative si administrative. De asemenea, in conformitate cu alin. (3) din acelasi text normativ, cadrele militare ale Serviciului Roman de Informatii au toate drepturile si obligatiile prevazute, pentru militarii Armatei Romane, de reglementarile legale, statutele si regulamentele militare", mentiona Iohannis.

Presedintele mentiona ca ca Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede la art. 33 ca: "Pentru abateri de la disciplina militara, neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara, a regulilor de convietuire sociala, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisa; retrogradare in functie; amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1 - 2 ani".

"In acest sens, potrivit art. 8 alin. (1) lit. f) din acelasi act normativ, pastrarea 'cu strictete a secretului militar, de stat si de serviciu, precum si caracterul confidential al unor activitati si documente' reprezinta o indatorire principala a cadrelor militare", se arata in sesizare.

Citeste si:
Tariceanu, despre decizia CCR pe ordonanta data "noaptea ca hotii"
Tariceanu, despre decizia CCR...

Totodata, indica sursa citata, conform articolului 89 alineatul (2) din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare: "Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale se suspenda din functie pe perioada in care, fiind in stare de arest preventiv, sunt urmarite penal, trimise in judecata ori sunt judecate de catre instantele judecatoresti. Pe perioada suspendarii din functie, ofiterii, maistrii militari si subofiterii nu beneficiaza de niciun drept din partea Ministerului Apararii Nationale". Astfel, masurile dispuse in cursul procesului penal reprezinta motive de suspendare a raportului de serviciu.

Seful statului a mai aratat ca, potrivit articolului 4 din legea criticata, "persoanele care se considera vatamate intr-un drept ori intr-un interes legitim de efectele produse de documentele prevazute la art. 1 au posibilitatea, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa se adreseze instantelor competente pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit".

"Asadar, in acest caz, vatamarea intr-un drept ori intr-un interes legitim este prezumata de legiuitor ca provenind din efectele produse 'de documentele prevazute la art. 1'. Or, aceste documente nu pot avea alta natura juridica decat aceea a unor acte administrative. In acest sens, prin Decizia nr. 583/2018, in par. 133, Curtea Constitutionala a statuat ca: 'actele administrative extrajudiciare incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc desfasurarea procedurilor judiciare (protocoale de colaborare/ cooperare) nu pot fi asimilate cu procedura judiciara in sine, drept care au si o expresie normativa distincta. Ele isi mentin natura lor juridica de act administrativ, in conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, fara a se identifica in vreun fel cu procedura judiciara civila sau penala, aceasta desfasurandu-se potrivit si in limitele Codurilor de procedura civila/penala'", se explica in sesizare.

In ceea ce priveste dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, Iohannis preciza ca articolul 52 la alineatul (1) si (2) din Constitutie prevede: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica".

Citeste si:
Florin Citu: I-am prins! Datele in documentele pentru rectificarea...
Florin Citu: I-am prins!...

"In consecinta, stabilind dreptul la repararea prejudiciului suferit ca urmare a efectelor produse de 'documentele prevazute la art. 1' din legea criticata, (direct, fara ca o instanta de contencios administrativ sa se pronunte asupra legalitatii acestor acte), Legea privind declasificarea unor documente apare ca instituind o norma derogatorie de la ansamblul regulilor ce guverneaza contenciosul administrativ, reguli instituite prin Legea nr. 554/2004, ceea ce ar fi impus adoptarea sa cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constitutie", nota presedintele in sesizare.

* In cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, Instanta suprema arata ca, potrivit deciziei CCR 619/2016, legea trebuie sa intruneasca cele trei cerinte de calitate: claritate, precizie si previzibilitate.

In opinia Instantei supreme, dispozitiile articolului 5 din Legea privind declasificarea unor documente nu intrunesc, din punct de vedere al coerentei, al claritatii, al preciziei si al previzibilitatii, exigentele articolului 1 alineatul (5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la calitatea legii.

Potrivit articolului 5 din Legea privind declasificarea unor documente, cauzele in care au fost pronuntate hotarari definitive si in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la articolul 1 si pana la intrarea in vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competenta revine primei instante care a solutionat fondul cauzei.

Citeste si:
Ordonanta pentru anticipate, declarata neconstitutionala de catre CCR
Ordonanta pentru anticipate,...

Concret, spunea ICCJ, nu se poate stabili daca in calea de atac a revizuirii reglementate in art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente sunt sau nu sunt aplicabile dispozitiile art. 455 Cod de procedura penala (persoanele care pot cere revizuirea), art. 456 Cpp (cererea de revizuire), art. 459 Cpp (admiterea in principiu), art. 460 Cpp (masurile care pot fi luate odata cu sau ulterior admiterii in principiu), art. 461 Cpp (rejudecarea), art. 462 Cpp (solutiile dupa rejudecare) sau art. 463 Cpp (calea de atac).

* Senatorii PNL si USR sustineau ca propunerea legislativa a fost dezbatuta si adoptata conform procedurii de adoptare a legilor ordinare, desi aceasta cuprinde dispozitii care faceau necesara si impuneau adoptarea sa sub forma unei legi organice.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.