Se zice ca undeva la tara, intr-un catun foarte sarac, traiau un sot si o sotie care nu se intelegeau deloc. Lui ii placea bautura, iar ea era pisaloaga din cale afara. Cand sotul era treaz, mai era cum mai era, dar de indata ce sotul se imbata era prapad.
Se certau, se fugareau, se bateau de-i stia tot satul. Alaturi de casa lor traia o vecina batrana care, dupa fiecare cearta, il mustra pe sot: „Bine mai, Ioane, da’ tie nu ti-e rusine sa te porti asa - ce ai cu femeia? Ca iti gateste, iti spala, iti calca, ce-o tot bruftuluiesti asa?” „D-apoi, nu eu aduc bani in casa?”, zicea sotul. „Ca daca ma calca trenul e vai si amar de pielea ei de femeie. Si apoi, ia mai lasa-ma, ca mi-e destul o soacra cata am”, i-ar fi zis sotul.

Azi asa, maine asa, intr-o buna zi, dupa o cearta, sotului ii vine o idee. Cum s-o faca el pe nevasta-sa sa-si dea seama cu adevarat cam cum ar fi viata fara el si fara banii adusi de el in casa.

Si, dupa o cearta, cat femeia era dusa de acasa sa se racoreasca, se aburca el pe masa din sufragerie, atarna o funie de lustra, si-o trece dupa gat si se preface spanzurat.

Sta el cat sta acolo si pana la urma vine si nevasta. Cand il vede, sa cada jos, si nu alta! Tipa, urla, se sperie si iese urland din curte. In drum, da peste vecina batrana, ii zice de nenorocire si fuge mai departe pe ulita sa caute ajutoare.
Vecina intra in casa lor, il vede pe sot atarnat de lustra si aprinde o lumanare, cum ar fi pentru mort.

Sta ea cat sta si-l ve­gheaza, dar nevasta intarzie: ori ca n-a gasit ajutor, ori altceva, in tot cazul, dinspre ulita - niciun semn.
Si atunci, cum sta baba asa singura cu mortul, numai ce-i vine ei in cap sa umble prin casa sa vada pe unde or tine ei banii: si umbla pe la saltea, se uita pe sub pat, deschide dulapul cu asternuturi si pana la urma gaseste ceva intr-un sertar cu prosoape.

Vazand-o ca umbla la banii lui, sotul se rasuceste la ea si din lat, asa cum era, ii zice: Pai nu ti-e tie rusine, mai, babo?!...
Baba, cand il aude vorbind pe spanzurat, face ochii mari, icneste si moare.

Cea mai tare legenda urbana romaneasca din anii 80 si pana azi


Seria Amintiri din Epoca de Aur ecranizeaza cele mai cunoscute legende urbane din Romania comunista. Concomitent cu debutul filmului in cinematografe, realizatorii Amintirilor au lansat si concursul Cea mai tare legenda urbana romaneasca din anii 80 si pana azi.

Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarasi, frumoasa e viata! ruleaza incepand de vineri, 25 septembrie, in cinematografele din Bucuresti, Iasi, Cluj, Constanta, Timisoara, Bacau si Pitesti. Cristian Mungiu publica zilnic cele mai simpatice legende urbane descoperite cu ocazia documentarii pentru scrierea scenariului.

Cititorii sunt invitati la randul lor sa trimita povestile pe care si le amintesc la adresa pana pe 20 octombrie. Legenda care va fi declarata castigatoare ar putea deveni scenariu de film.


Ma cititi si:

Legenda unchiului din America

Legenda mortului din tren


Legenda pensionarului care a pierdut trenul




Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.