Cea mai tare legenda urbana romaneasca din anii 80 si pana azi

Tovarasi, frumoasa e viata!, prima parte a filmului Amintiri din Epoca de Aur are avanpremiera oficiala in aceasta seara, la cinematograful Studio din capitala, in prezenta regizorului Cristian Mungiu si a echipei filmului. Seria Amintiri din Epoca de Aur ecranizeaza cele mai cunoscute legende urbane din Romania comunista. Concomitent cu debutul filmului in cinematografe, realizatorii Amintirilor au lansat si concursul Cea mai tare legenda urbana romaneasca din anii 80 si pana azi.

Cristian Mungiu face publice, incepand de astazi, cele mai simpatice legende urbane descoperite cu ocazia documentarii pentru scrierea scenariului. Cititorii sunt invitati la randul lor sa trimita aici povestile pe care si le amintesc, cu titlul Concurs de legende urbane. Legenda care va fi declarata castigatoare ar putea deveni scenariu de film.

Prima legenda este un text cules chiar de Cristian Mungiu si este Legenda mortului din tren:


Aici, fiecare are versiunea lui. Unii zic ca din cauza ca regimul comunist daduse o dispozitie ca mortii trebuie ingropati acolo unde au murit - dispozitie care ar fi fost data in perioada ultimilor ani, cand regimul dorea sa evite adunarile publice de orice fel. Altii zic ca ar fi fost legal sa transporti decedati, dar erau niste norme sanitare cumva costisitoare pe care oamenii simpli nu si le puteau permite.

In orice caz, vorba vine ca la sfarsitul anilor '80 erau insi care se specializasera in transport de cadavre dintr-un oras in altul al tarii printr-o metoda pe cat de simpla, pe atat de macabra: le cumparau bilet normal de tren la clasa intai si ii transportau cu trenul pana la destinatie. Ca sa nu dea prea tare de banuit, ii stropeau din belsug cu alcool ca sa dea senzatia ca transporta oameni beti morti.

Cea mai cunoscuta poveste de felul asta e despre doi carausi de cadavre din Bucuresti care s-au angajat sa transporte un barbat mort din Bucuresti pana la domiciliul lui din Baia Mare. I-au luat barbatului bilet la tren, i-au pus o palarie in cap si l-au infofolit, l-au dus pe sus prin Gara de Nord tot zicand: „Aoleu, tataie, da' stiu ca-ti place bautura“, l-au suit in tren, l-au pus intre ei pe bancheta si da-i!

Totul, zice-se, a mers ca pe roate, pentru ca mortul avea bilet, iar carausii stiau cum sa se poarte cu nasul. Insa dupa cateva ore de calatorie li s-au uscat gatlejurile. In clipa aia, in compartiment zice-se ca mai era doar un cuplu tanar. Carausii au considerat ca nu e niciun pericol si au decis sa traga o fuga scurta la vagonul-restaurant pentru una mica. I-au rugat pe tineri sa fie cu ochii pe bunelu', ca a cam luat la bord - si dusi au fost.

Acuma, ori ca trenul intra in munti, ori ca a pus niste frane neasteptate, cert e ca, de la o zdruncinatura, „bunelu“ s-a dezechilibrat si a cazut pe tanara de pe bancheta cealalta.

Logodnicul tinerei l-a ridicat si l-a pus la loc, mustrandu-l. Acuma, nici asta n-ar fi fost grav, dar se pare ca „bunelu“, de la curba si frane, a mai recidivat de cateva ori pana cand tanarul, iritat, l-ar fi impins mai tare la loc pe bancheta lui.

De pe urma impulsului, „bunelu“ s-a dezechilibrat, s-a lovit cu capul de geam si a cazut lat pe podeaua compartimentului. Incercand sa-l ridice la loc pe bancheta, cei doi tineri au constatat cu groaza ca batranul nu sufla si s-au panicat, crezand ca ei l-au ucis.
De spaima, l-au luat pe sus si l-au aruncat din tren, pe fereastra vagonului. Un pic mai tarziu s-au intors de la vagonul-restaurant cei doi carausi si au constatat ca bunelul nu mai e in compartiment.

„A coborat la statia dinainte“ - le-au zis cei doi tineri. „Asta chiar nu vad cum putea sa se intample, ca era saracul mort de joi“ - i-ar fi zis unul dintre carausi.

Vorba vine ca tanarul care l-a aruncat din tren a fost retinut, judecat si in final condamnat la inchisoare, fiind singurul roman care a facut puscarie pentru ca a omorat un om deja mort.