Europarlamentarii populari cer comisari europeni fara trecut comunist

"Candidatii pentru posturile de comisari trebuie ca, sub nicio forma, sa nu fi fost asociati cu regimuri opresive si trebuie sa nu fi participat in guverne sau miscari politice nedemocratice. In plus, este necesar sa nu fi participat in niciun guvern sau miscare patata de coruptie", se arata intr-o lista de criterii elaborata de Partidul Popular European (PPE), care detine cel mai mare numar de mandate din Parlamentul European, 288 dn 736.

Deputatii conservatori considera ca este important sa se stie care au fost in trecut pozitiile comisarilor candidati, avand in vedere ca disidentii au fost atunci bagati la inchisoare sau chiar ucisi. "Nu vrem sa premiem vreun sustinator al regimurilor comuniste", a declarat europarlamentarul german Manfred Weber.

"Aceasta va fi o intrebare si pentru Massimo D'Alema, daca va fi nominalizat", a declarat Weber, raspunzand unei intrebari privindu-l pe fostul premier italian, despre care se spune ca ar putea fi luat in considerare pentru postul de Inalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe.

Seful diplomatiei europene va avea nevoie de aprobarea legislativului european si se preconizeaza ca audierile vor avea loc in ianuarie. Cel care va ocupa postul de ministru de externe al UE va fi si vicepresedintele Comisiei Europene.

In acest context, europarlamentarul cipriot Ioannis Kassoulides a declarat ca acest criteriu trece dincolo de candidatul italian si ca nu ar trebui sa fie directionat impotriva preferintelor politice din tineretea cuiva, din moment ce unele persoane "cu un trecut maoist" ar putea avea probleme, referindu-se, astfel, la presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

"Nu vom incepe o vanatoare de vrajitoare", a adaugat Ioannis Kassoulides. In plus, el a asigurat ca grupul sau politic nu va cere certificate de necolaborare cu regimurile politice comuniste din partea tarilor in care au fost instituite astfel de organisme speciale pentru investigarea arhivelor securitatii si care emit astfel de documente pentru demnitari. "Ar trebui sa fie un caz de-a dreptul evident", a mai spus el.

Se preconizeaza ca audierea comisarilor propusi de fiecare tara sa inceapa la 11 ianuarie si sa dureze doua saptamani. Daca nu existe probleme majore, plenul Parlamentului European ar urma sa voteze intreg colegiul comisarilor europeni pana la sfarsitul lui ianuarie. Cu toate acestea, lista de criterii elaborata de PPE este un exemplu clar pentru modul in care PE va dori sa influenteze alcaturirea Comisiei Europene.

Europarlamentarii nu au drept de veto asupra unui candidat, dar in 2004 au reusit sa se impuna din punct de vedere politic cand au exercitat presiune asupra lui Barroso pentru a-l retrage pe comisarul italian.

Propunerea oficiala a Romaniei pentru postul de comisar european este Dacian Ciolos, fost ministru al agriculturii in guvernul Tariceanu. Sansele lui, in ciuda unei sustineri initiale din partea Frantei, sunt vazute cu scepticism la Bruxelles, mai ales din perspectiva audierilor in Parlamentul European, unde comisiile de resort au puterea de a respinge candidatii, daca acestia prezinta probleme.

In 2004, legislativul european a avut obiectii in privinta a cinci comisari - letona Ingrida Udre pentru taxe si uniune vamala, maghiarul Laszlo Kovacs pentru energie, italianul Rocco Butiglione la justitie, olandeza Neelie Kroes la concurenta si daneza Mariann Fischer-Boel la agricultura. Italia si Letonia si-a retras candidatii, trimitandu-i pe Franco Frattini si Andris Piebalgs, acesta din urma preluand energia, in timp ce Ungaria l-a repropus pe Kovacs la taxe. Kroes si Fischer-Boel au obtinut in cele din urma votul PE.

---

Despre autor: