Serbia nu renunta la Kosovo

Atacurile au inceput la 24 martie 1999, dupa esecul negocierilor de pace sub egida Occidentului dintre regimul lui Slobodan Milosevici si separatistii albanezi din Kosovo.

"Toata lumea se temea de bombardamente, insa nimeni nu credea cu adevarat ca vor avea loc, iar cand am auzit pentru prima oara sirenele si am vazut luminile de pe cer, m-am gandit ca era vorba de un exercitiu", isi aminteste Igor Marovici, care la acea data era student si participa la manifestatii impotriva lui Milosevici.

Pentru liderii occidentali, o astfel de campanie, prima de acest gen din istoria NATO, reprezenta singura modalitate de a obliga fortele loiale lui Slobodan Milosevici sa puna capat represiunii incepute in 1998 impotriva separatistilor albanezi din Kosovo si a sustinatorilor lor.

Atacurile NATO au vizat mai intai zeci de tinte militare, apoi infrastructuri, printre care poduri, cai ferate, retele electrice. Insa bombele si rachetele Aliantei nu si-au atins intotdeauna tinta si au lovit case, convoaie de refugiati, un autobuz, un tren, un spital si ambasada Chinei la Belgrad, provocand controverse si critici vehemente.

Campania a durat 78 de zile, iar cand Slobodan Milosevici a ordonat fortelor sale sa se retraga din Kosovo, organizatia pentru drepturile omului Human Rights Watch a estimat numarul victimelor civile provocate de bombardamente la 500.

Retragerea fortelor sarbe din Kosovo a permis Fortei Multinationale de Pace din Kosovo (KFOR) sa pregateasca terenul pentru Misiunea Natiunilor Unite din Kosovo (MINUK), care urma sa asigure administrarea provinciei.

Temandu-se de razbunarea kosovarilor albanezi, zeci de mii de sarbi din Kosovo s-au refugiat in Serbia, iar numai o parte dintre ei s-au intors in regiune, fiind in prezent in numar de 120.000.

Kosovo si-a proclamat independenta la 17 februarie 2008 si a fost recunoscut pana in prezent de 56 de state.

Totusi, Serbia se opune fervent independentei si a apelat la Curtea Internationala de Justitie, care urmeaza sa se pronunte cu privire la legalitatea noului statut.

"Kosovo este un subiect inchis, Milosevici a murit in 2006, iar noi suntem in coada Europei, luptand pentru batalii pierdute dinainte, in loc sa ne intoarcem privirea spre viitor", spune sociologul Vladanko Stosici.

Serbia este inca departe de integrarea in Uniunea Europeana, iar urmele campaniei NATO sunt in continuare vizibile in toata tara. La Belgrad, fatadele cladirilor in care se aflau diverse centre ale puterii lui Slobodan Milosevici sunt in ruine. "Ar trebui sa ramana asa pentru totdeauna, ca sa ne aminteasca de ce s-a intamplat, indiferent cat de dureros ar fi acest lucru", este de parere un militant liberal, Velja Ratkovici.

Insa miscarile nationaliste, in continuare influente in Serbia, considera ca bombardamentele NATO au reprezentat "razboiul Occidentului impotriva Serbiei" si au facut apel la organizarea unei manifestatii marti, pentru comemorarea inceputului atacurilor.

Dupa zece ani, exista in continuare aproximativ 2.500 de bombe cu submunitie care nu au explodat, reprezentand un pericol pentru populatie, iar folosirea armelor cu uraniu saracit prezinta riscul imbolnavirii de cancer, potrivit unor organizatii neguvernamentale europene.

Dupa zece ani, amintirea bombardamentelor NATO inca divizeaza in Kosovo

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe