Romania, printre cele mai evidente cazuri de ingerinta politica in mass-media

Citand un raport al comisiei parlamentare, documentul prezentat la Bruxelles si preluat de EUObserver spune ca televiziunile romane SRTV si SRR nu asigura pluralismul politic si social, nici exprimarea libera a ideilor si opiniilor, in conditiile in care directorul general al organismului de conducere este Alexandru Sassu, politician ce tine de social-democrati, parteneri in ampla coalitie la putere.

In pofida ingerintei politice din televiziunea publica romana, raportul fundatiei arata ca macar ea "ofera relatari mai bune", in timp ce televiziunile private "au un caracter tabloid", fiind focalizate pe scandal si senzational.

Audiovizualul din Europa, mai ales in Est, dar si in Italia, trec printr-o "contrareforma", care reprezinta un pas inapoi spre controlul politic, dupa ce imediat dupa perioada Razboiului Rece, liderii isi redusesera acapararea asupra televiziunilor si posturilor de radio, avertizeaza raportul, potrivit NewsIn.

In studiul prezentat miercuri la Bruxelles, Open Society Foundation a dezvaluit ca multe televiziuni si posturi de radio au intrat in criza economica avand fonduri absolut insuficiente si neputand ca indeplineasca cerintele de serviciu public, in timp ce elitele politice revin la practica de numire a unor aliati in posturi-cheie.

"Profesionistii sunt inlocuiti de mediocritati loiale politicienilor", sustine studiul, care adauga faptul ca politizarea si lipsa fondurilor submineaza calitatea continutului si jurnalismul critic.

"Realitatile locale dispar din nou, pierdute in excesele formaturilor de reality, pierdute in programe siropoase care distrag atentia, pierdute in stiri care niciodata nu investigheaza si niciodata nu iau pozitie, in controlul politic determinat de clisee legate de interesul personal", potrivit raportului.

"O puteti numi un fel de contrareforma", a declarat Mark Thompson de la Open Society Foundation Media Programme, care a prezentat raportul. "De ce sa se abtina sa exercite control politic asupra acestor institutii atat de importante, cand nu exista penalitati?", a intrebat el.

Comisia Europeana este acum criticata ca nu a obligat noile state membre sa-si respecte promisiunile privitoare la libertatea presei, facute inainte de aderare. "Comisia a esuat in a obliga noile membre sa respecte promisiunile legate de media, facute ca o conditie de aderare. Mai este timp ca UE sa invete ca in runda viitoare - Croatia, Macedonia si alte candidate - trebuie sa fie trase la raspundere mai riguros in acest domeniu", a subliniat raportul.

"La inceputul anilor 2000, cand statele din centrul si estul Europei depuneau eforturi pentru aderarea la UE, elitele dadeau semne de disponibilitate in a se abtine de la influentarea atat de deschisa a televiziunilor si posturilor de radio publice. Astazi, incercarile se fac pe fata pentru refacerea controlului, mai ales prin numirea unor aliati in organismele de conducere".

Repolitizarea serviciilor de media este cea mai clara in Polonia, Romania si Slovacia, potrivit raportului, dar evidenta si in Lituania si alte state.

Descriind televiziunea poloneza Telewizja Polska drept "un nucleu de lupte politice interne in ultimii zece ani", raportul citat de NewsIn spune ca membrii organismului de conducere al acestei televiziuni provin din partide si nu au experienta in jurnalism. Printre persoanele numite in functii de conducere figureaza proprietarul unui hipodrom, care a fost un asociat al primarului Varsoviei si medicul naturist al mamei fostului premier polonez.

In Cehia, politicienii sustin ca organismul de conducere din CT ar trebui numit si controlat de partidele din Parlament, in timp ce raportul acuza guvernul slovac de ingerinta atat in numirea directorului general al televiziunii, cat si in structurile de conducere ale acesteia.

Independenta editoriala din sectorul privat nu este nici ea intr-o situatie mai buna. In Polonia, "proprietarii unui organism privat de media se comporta la fel cu politicienii, folosindu-si bunurile ca o arma pentru a-si atinge interesele de afaceri". In Macedonia, "transmisiunile continua sa fie tratate de proprietarii privati ca un instrument pentru atingerea intereselor personale si de afaceri", proprietarii folosind operatiunile de media si pentru a-si ajuta contactele politice.

Insa estul Europei - atat state membre cat si nonmembre - nu este singura zona aspru criticata in raport. Situatia din Italia este si ea condamnata. Premierul Silvio Berlusconi, care are deja 90% din audiovizualul comercial, este principala influenta si in cadrul RAI, televiziunea publica. In al treilea mandat de premier, "numirea organismului de conducere a urmat o logica politica, ce a avut ca rezultat faptul ca deciziile strategice au reflectat afilierea politica".

Aidan White, secretarul general al Federatiei Internationale a Jurnalistilor, a spus ca institutiile europene trebuie sa devina mai serioase in legatura cu "criza din media". "Viitorul mass-mediei trebuie sa fie in centrul agendei noii Comisii, in centrul agendei noului Parlament", a subliniat el.

"Este necesara o strategie europeana pentru media", a spus White, precizand ca ar dori ca o comisie speciala sa revizuiasca peisajul mass-media din Europa, "sa analizeze chestiunile de continut, politizarea, relatiile cu publicul si chestiunea finantarii".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe