Niciodata in vreunul dintre statele fondatoare ale Uniunii Europene partidele eurosceptice nu au reusit sa ajunga la putere. Daca acest lucru se va intampla in Italia, consecinte pentru aceasta tara si pentru Uniunea Europeana in ansamblu ar putea fi resimtite in lunile si anii care vor urma.

Daca elitele UE au inteles ceva in urma Brexitului, acesta este faptul ca UE are nevoie de o schimbare. La doi ani de atunci insa, acordul lor a ramas tot in acel punct. Prin urmare, Italia le-ar putea da un impuls. M5S se descrie singura drept o formatiune ce sustine reformarea UE si, la fel ca Liga, si-a mai domolit in ultima vreme retorica eurosceptica. Insa ideea unei iesiri din zona euro nu pare deplin abandonata. Beppe Grillo, fondatorul M5S, a evocat saptamana trecuta posibilitatea unui referendum national pe tema ramanerii Italiei in zona euro.

Succesul electoral al celor doua partide ilustreaza o schimbare de atitudine in randul italienilor

Acest fenomen este constatat in special in randul tinerilor. Conform unui sondaj din anul 2017, putin mai mult de jumatate dintre persoanele intervievate cu varste sub 45 de ani au spus ca ar vota pentru iesirea Italiei din UE daca s-ar organiza un referendum dupa modelul celui privind Brexitul, in timp ce 68% dintre cei cu varste peste 45 de ani au spus ca doresc ramanerea in blocul comunitar.

"Proiectul european si-a pierdut capacitatea de a raspunde asteptarilor unor mari segmente de populatie", a spus saptamana aceasta presedintele Italiei, Sergio Mattarella, in timpul unei conferinte desfasurate la Institutul Universitar European din Florenta. Cu toate ca si-a criticat proprii cetateni pentru cautarea "refugiului in dimensiunea pur interna, nutrind iluzia ca problemele lor pot fi gestionate doar la nivel national", el a admis ca mesajele transmise de UE pur si simplu nu mai functioneaza.

Pe langa efectele abordarii reformelor in UE, o eventuala coalitie intre M5S si Liga ar putea incuraja si in alte tari formatiunile eurosceptice in perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor. In interiorul grupului popular (PPE) cresc tensiunile din cauza acceptarii in acest grup a premierului ungar Viktor Orban, care conduce discursul impotriva migratiei, in timp ce tot in PPE cancelarul german Angela Merkel sustine mentinerea frontierelor deschise. In acest timp, centristii presedintelui francez Emmanuel Macron abia asteapta sa exploateze diviziunile din randul popularilor, eventual chiar sa scindeze PPE inaintea europarlamentarelor, sperante similare venind si din partea socialistilor, care au pierdut teren dupa infrangerile electorale suferite in Germania, Franta si Italia, scrie Agerpres.

Totusi, M5S si Liga au si numeroase abordari diferite care ingreuneaza o posibila colaborare intre ele, iar instabilitatea sistemului politic italian nu este deloc o poveste noua. Dupa o intalnire la finalul careia au vorbit despre progrese in elaborarea unui program care sa prevada taieri de taxe, cresterea cheltuielilor sociale si oprirea imigratiei ilegale, liderii celor doua partide, Luigi di Maio (M5S) si Matteo Salvini (Liga) se vor intalni din nou sambata, ei sperand sa poata propune apoi presedintelui Mattarella un nume de premier. Potrivit unui colaborator al lui Luigi di Maio, citat de agentia Reuters, ei ar avea in vedere pentru acest post o persoana din afara celor doua partide si care sa se bucure de 'increderea cetatenilor italieni si a partenerilor internationali ai Italiei'.

"I se spune un guvern populist. Unii spun si ca este o amenintare pentru popor. Altii spun ca este o amenintare pentru Europa (...), dar Europa nu este amenintata", a asigurat Luigi di Maio dupa ultima intalnire cu Salvini.

Ambele partide au sustinut ca doresc o renegociere a regulilor fiscale europene pentru ca Italia sa poata cheltui mai mult, dar o sursa din M5S, citata tot de Reuters, a spus ca orice initiativa de crestere a deficitului bugetar va fi mai intai discutata cu Bruxelles-ul. "Va fi un guvern rational si rezonabil", a indicat aceeasi sursa. Totusi, planuri evocate de aceste partide, precum instituirea unei cote unice de impozitare de 15% si a unui impozit pentru sprijinirea celor saraci pot pune o presiune semnificativa asupra finantelor acestei tari puternic indatorate.