Murakami, Martin Amis, Raymond Carver, François Weyergans sint doar citiva dintre scriitorii publicati la Polirom in ultima vreme. Bogdan Stanescu, director editorial la editura ieseana, spune ca, prin selectia de noi aparitii, incearca sa realizeze "un echilibru intre titlurile vandabile si cele care se impun doar in rindul criticii, nu si al publicului". Tinzind sa acopere literatura universala actuala, Stanescu vrea sa fie "la zi" cu autorii occidentali, astfel incit "sa ajungem, in sfirsit, la concomitenta cu celelalte piete de carte". In plus, incercind sa aduca si autori "care promit in afara", directorul editorial de la Polirom isi asuma riscul publicarii tinerelor sperante ale literaturii straine.

Blestemul lui Kafka

Magic, hipnotic, "Kafka pe malul marii" este un roman de initiere, in care autorul amesteca realul, supranaturalul si traditiile japoneze. Ce e in carte? Aventurile lui Kafka Temura, un adolescent de cincisprezece ani, care se stie blestemat: o profetie funesta il va transforma intr-un fiu paricid si incestuos, cam ca Oedip. Asa ca isi paraseste casa din Tokyo si se pierde intr-o Japonie fantomatica, in care Sfinxul ia chipul unui batrin amnezic: enigmaticul Nakata.

In romanul lui Murakami capitolele alterneaza, prezentind istoriile acestor doua personaje ca aparent separate. Capitolele dedicate lui Temura sint scrise intr-un registru grav. Din celelalte, intr-o tonalitate aproape grotesca, aflam ca batrinul Nakata a fost victima unei come misterioase ce a lovit un grup de scolari in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dupa care si-a pierdut memoria, dar a capatat darul de a vorbi cu pisicile si de a face sa ploua cu pesti. Universurile lui Kafka si Nakata se inlantuiesc ca doua linii melodice care se suprapun in contrapunct: oricit de diferite ar fi, se pot asculta impreuna.

Citeste si:

Sinistra radiografie a sfirsitului de secol

Martin Amis, unul dintre cei mai polemici autori britanici ai generatiei sale, aduce in "Banii" o reflectare cruda si veridica a societatii anglosaxone a anilor ’80. Cu acest roman, Amis reuseste de doua ori: o data prin constructia personajului antologic John Self si inca o data pentru redarea inegalabila a doua orase-icon ale sfirsitului de secol, Londra si New York. John Self este un barbat cu o multidependenta graitoare: alcool, tutun, fast-food, pornografie, din fiecare consumind cantitati "industriale".

Dar principalul sau drog e banul, singura forma de cultura pe care o cunoaste. Romanul devine astfel o caracterizare magnifica si totodata hilara a unuia dintre tipurile cele mai speciale pe care le-a produs omenirea la sfirsitul secolului al XX-lea: un barbat care, dincolo de reusita profesionala si de satisfacerea celor mai superficiale capricii, nu-si poate intelege lumea. Un barbat care se va transforma treptat din pradator in prada, devenind victima propriei sale situatii dezolante.