Proiectul sau cinematografic, castigator, in 2003, al concursului organizat de Centrul National al Cinematografiei (CNC), va beneficia de un sprijin financiar de 250.000 euro. Suma a fost acordata de Eurimages la intalnirea board-ului acestui Fond al Consiliului Europei, desfasurata recent la Lisabona.
Creat in 1988 pentru a sustine coproductia, distributia si exploatarea filmelor europene, Eurimages cuprinde 32 de state membre, inclusiv Romania - "Cocosul decapitat" fiind cel de-al doilea proiect cinematografic romanesc care obtine, anul acesta, fonduri, dupa "Daca bobul nu moare" de Sinisa Dragin (pentru care Eurimages a acordat 230.000 euro).

Filmarile la "Cocosul decapitat" sunt programate sa inceapa la jumatatea lunii august si sa dureze 36 zile (se va filma in Sibiu, Medias si in localitati sasesti din jur), dintre care cinci zile la Viena, afirma regizorul intr-o declaratie acordata Mediafax.
Protagonistii peliculei sunt patru tineri: doi din Romania - Axel Mustata si Ioana Iacob - si doi din Germania, iar premiera va avea loc anul viitor, in cadrul programului "Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007".

Scenarist, regizor, producator, Radu Gabrea - autorul filmelor "Mostenirea Goldfaden", "Noro", "Dincolo de nisipuri" si "Prea mic pentru un razboi atat de mare" - a scris scenariul pentru "Cocosul decapitat" dupa romanul omonim al preotului-scriitor Eginald Schlattner, publicat in limba romana in 2001, la doi ani dupa succesul german.

Citeste si:

Cartea lui Schlattner - care afirma ca desi scrie in germana, se considera scriitor al Romaniei, deoarece cartile sale traiesc din biografia sa, iar biografia sa s-a consumat in Romania - are ca erou un baiat din Fagaras, nimeni altul decat autorul romanului, la varsta de 16 ani.

In 23 august 1944, in asteptarea unei serbari scolare, scriitorul isi aminteste anii de razboi, momentul trecerii Romaniei de partea armatei sovietice si arestarea maresalului Antonescu.

"Eu am scris acolo unde am crescut, acolo unde am patimit, acolo unde am iubit", sunt cuvintele lui Eginald Schlattner, despre a carui literatura publicatiile occidentale afirma: "Este un act de mare curaj"; "o revansa asupra istoriei"; "nici un roman care ne-a parvenit pana acum din Romania nu povesteste din istoria postbelica atat de deschis si fara resentimente" sau "Mesajul romanelor lui Schlattner este nu sa parasim locul suferintei, ci sa stam pe loc, pana ce suferinta paraseste locul".