Congresul grupului ultra-nationalistilor europeni, renumiti sub titulatura "Identitate, Traditie si Suveranitate", va avea loc in Romania, in incinta Palatului Parlamentului, la finalul lunii septembrie. Conducerea PRM a parafat aceasta decizie in cursul saptamanii trecute, in cadrul unei sedinte fulger, surse peremiste precizand pentru ZIUA ca Vadim Tudor a insistat ca aceasta hotarare sa fie tinuta departe de urechile presei.

"Tribunul a sustinut ca organizarea Congresului trebuie sa ramana secreta pentru a nu da ocazia presei sa titreze din timp ca "extremisti" cu renume in Europa vor veni in Romania, la invitatia PRM, pentru a participa la primul Congres al grupului "Identitate, Traditie si Suveranitate". Pe de alta parte, Vadim a atras atentia ca presa a pus in repetate randuri umarul la etichetarea PRM drept "partid xenofob si antisemit", ne-au explicat sursele citate. Acestea au specificat ca peremista Olguta Vasilescu a fost mandatata de Tribun cu organizarea evenimentului asteptat de ultra-nationalisti, Vadim militand ca intrunirea sa aiba loc la Palatul Parlamentului. Sursele au declarat ca in Romania sunt asteptate delegatii ale tuturor partidelor afiliate la grupul "Identitate, Traditie si Suveranitate" (ITS), conduse de controversati lideri nationalisti precum Jean-Marie Le Pen, Alessandra Mussolini sau Jorg Heider. De asemenea, la Bucuresti este asteptat si deputatul independent britanic Ashely Mote.

Un esec ar fi catastrofal

Strategic din fire, Vadim a gandit organizarea Congresului la finele lui septembrie in ideea ca evenimentul sa fie apropiat de alegerile europarlamentare, scrutin a carui data nu a fost fixata inca. Miza euroalegerilor din Romania este cruciala pentru nationalistii din ITS, deoarece un esec al peremistilor in aceste alegeri ar provoca dizolvarea directa a grupului din Parlamentul European condus de Bruno Gollnisch care ar ramane fara numarul necesar de europarlamentari. Pe de alta parte, Vadim spera ca organizarea cu fast a Congresului sa duca la revigorarea electoratului PRM, gruparea Tribunului aflandu-se intr-o continua cadere libera in ultimele sondaje de opinie. Analizele sociologice atesta nu numai faptul ca increderea romanilor in Vadim este in continua descrestere, ceea ce este foarte grav pentru un partid de lider, dar certifica si faptul ca PRM se zbate pe undeva in jurul pragului electoral.

Citeste si:

Alungat de PPE

Vadim Tudor a incercat in repetate randuri sa ofere PRM un chip european. Tribunul s-a straduit chiar sa-i afilieze pe peremisti la marea familie popular-europeana, stradaniile lui Vadim ramanand fara nici un efect palpabil. Dupa cateva negocieri pe meleaguri italiene si o scurta vizita la Vatican, in anul 2005, liderii PPE au pus o serie de conditii peremistilor pentru a incepe efortul de afiliere la gruparea popular-europeana. In primul rand, lui Vadim i s-a cerut sa faca pasul inapoi si sa cedeze jiltul de sef de partid. Aceasta in conditiile in care era perceput in Europa drept un lider extremist si xenofob. Vadim a mimat astfel schimbarea la fata a PRM ungandu-l pe Corneliu Ciontu presedinte al partidului si schimband, pentru o scurta perioada, titulatura partidului, gruparea peremista devenind peste noapte Partidul Popular Romania Mare (PPRM). Deoarece negocierile cu PPE au fost sortite esecului, Vadim a revenit in forta la carma partidului, organizand un Congres declarat nestatutar care s-a soldat cu exilarea din partid a lui Corneliu Ciontu. In lipsa unei afilieri europene, popularii refuzand sa se joace de-a politica cu peremistii Tribunului, Vadim Tudor s-a orientat spre proscrisii UE, actualii membri ai grupului de ultra-nationalisti ITS. (Razvan GHEORGHE)

Esecul lui Le Pen in Franta

Extrema dreapta din Franta a suferit un esec usturator inca din primul tur al alegerilor legislative desfasurate in cursul acestui ani. Frontul National (FN) al lui Jean Marie Le Pen s-a intors in timp cu peste 20 de ani, obtinand doar 4,6% din voturi.

"O premiera dupa 1984", a subliniat sociologul Erwan Lecoeur, autorul lucrarii "Dictionarul extremei drepte". In ultimii cinci ani, partidul lui Jean Marie Le Pen a ajuns o mica formatiune protestatara fara candidati pentru turul doi de scrutin, dupa un frumos loc doi la prezidentialele din 2002. Totusi, in fata infrangerii, liderii FN sunt inca optimisti. "Am vazut lucruri si mai rele", a declarat presedintele Jean Marie Le Pen. El a explicat rezultatul dezastruos prin faptul ca "francezii nu au dorit adevarul, preferand "minciunile poleite cu aur" din promisiunile lui Nicolas Sarkozy "realitatii crude" descrise de FN. Si Bruno Gollnish, delegatul general al FN si unul dintre candidatii pentru conducerea partidului dupa retragerea celebrului Le Pen, a recunoscut ca "o parte din electorat a fost sedus" de faptul ca Sarkozy si UMP au reluat temele predilecte ale Frontului". Dar a tinut sa adauge: "Nicolas Sarkozy este asteptat la cotitura". Iar Marie Le Pen a dat asigurari ca "FN nu este mort!".