Procesul privind delimitarea zonei continentale din jurul Insulei Serpilor trece intr-o noua etapa, dupa aproape patru ani in care au fost prezentate documentatiile scrise. In etapa pledoariilor orale, desfasurata timp de 17 zile in septembrie, fiecare stat are dreptul sa intervina asupra celor sustinute de partea adversa.

"In perioada 2-19 septembrie 2008 vor avea loc audierile partilor in procesul privind delimitarea maritima in Marea Neagra (Romania c. Ucraina), conform anuntului dat publicitatii de Curtea Internationala de Justitie (CIJ)", se arata intr-un comunicat MAE.

Aceasta etapa procesuala este faza orala a procesului si consta in prezentarea publica a pledoariilor cuprinzand argumentatia juridica a celor doua parti in fata judecatorilor CIJ, la Palatul Pacii din Haga, sediul Curtii Internationale de Justitie.

Procedurile orale se vor desfasura in doua runde, dupa cum urmeaza: in perioada 2-5 septembrie 2008 – prima runda de pledoarii ale Romaniei, in calitate de reclamant; in perioada 9-12 septembrie 2008 – prima runda de pledoarii ale Ucrainei, in calitate de parat; in perioada 15-16 septembrie 2008 – a doua runda de pledoarii si concluziile Romaniei cu privire la solutia de delimitare pe care o considera echitabila si conforma dreptului international in proces; in perioada 18-19 septembrie 2008 – a doua runda de pledoarii si concluziile Ucrainei.

Pledoariile sunt publice, ele fiind deschise participarii – cu respectarea regulilor stabilite de CIJ in acest sens – a presei scrise si radio-TV, precum si a oricarei persoane interesate.

Curtea de la Haga trebuie decida in problema delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. Procedurile in acest sens au fost initiate la data de 16 septembrie 2004, in urma sesizarii acestei instante internationale de catre Romania.

In prezent, procedurile se afla in partea finala a fazei scrise, care a constat in depunerea de catre fiecare parte a cate doua documente (Memoriul Romaniei – la 15 august 2005, Contra-Memoriul Ucrainei – la 16 mai 2006, respectiv Replica Romaniei – la 19 decembrie 2006 si Duplica Ucrainei – la 5 iulie 2007). Faza scrisa se finalizeaza, din punct de vedere formal, in momentul inceperii pledoariilor in fata CIJ.

Finalizarea, la 19 septembrie 2008, a fazei orale a procedurilor va fi urmata de deliberarile Curtii si de pronuntarea unei hotarari, care va avea caracter definitiv, obligatoriu si executoriu pentru parti. Conform practicii de pana in prezent a CIJ, pronuntarea unei hotarari intr-un caz supus solutionarii are loc intr-un interval de trei pana la sase luni de la incheierea pledoariilor, in functie de complexitatea cazului.

Astfel, cel tarziu in primavara 2009, instanta urmeaza sa dea un verdict, dar decizia nu va da castig de cauza uneia dintre parti, ci va determina din punct de vedere geografic o linie unica de demarcatie a platoului continental dintre cele doua tari, printr-o serie de latitudini si longitudini.

"Instanta de la Haga nu adopta decizii transante in favoarea uneia sau alteia dintre parti, ci incearca sa gaseasca un compromis. Suntem in asteptare si vrem sa vedem in ce va consta acest compromis", a explicat in mai ambasadorul ucrainean la Chisinau, Serghei Pirojkov. "In cazul in care Curtea va decide ca teritoriul nu ne apartine, atunci ne vom cere scuze de la partea romana", a mai spus Serghei Pirojkov. El a amintit ca disensiunile dintre Ucraina si Romania sunt legate de catalogarea acestui teritoriu. "Partea romana considera ca Insula Serpilor nu este o insula, ci o stanca in mare. Ucraina sustine ca este o insula avand conditii favorabile pentru a locui acolo si a amenajat infrastructura necesara activitatii umane. In prezent, pe insula exista si un pichet de graniceri si un oficiu postal cu adresa concreta, se construieste infrastructura pentru locuitorii insulei", a explicat ambasadorul ucrainean la Chisinau.

Drumul catre Haga in diferendul cu Ucraina privind delimitarea platformei continentale

Citeste si:

Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga in 16 septembrie 2004 in baza unei prevederi din Acordul Conex la Tratatul politic de baza dintre Romania si Ucraina din 1997, prevedere care este temeiul juridic al competentei CIJ de a solutiona diferendul cu aceasta tara.

Aceasta prevedere (numita in limbaj juridic "clauza compromisorie"), continuta in articolul 4 al Acordului Conex din 1997, stipuleaza ca in cazul in care negocierile pentru incheierea unui acord de delimitare a platoului continental si a zonelor economice exclusive nu se vor finaliza "intr-un termen rezonabil, dar nu mai mult de 2 ani de la inceperea acestora, Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei au convenit ca problema delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive sa fie solutionata de Curtea Internationala de Justitie a ONU, la cererea oricareia din Parti, cu conditia intrarii in vigoare a Tratatului privind regimul frontierei de stat dintre Romania si Ucraina. Cu toate acestea, Curtea Internationala de Justitie a ONU va putea examina cererea referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive, inainte de intrarea in vigoare a Tratatului privind regimul frontierei de stat, daca va constata ca intarzierea intrarii in vigoare a acestuia s-a produs din vina celeilalte Parti".

Negocierile privind delimitarea platoului continental au fost incepute cu fosta URSS si au avut loc in perioada 1967-1987, fiind desfasurate zece runde de negocieri, care nu au dus la un rezultat reciproc acceptabil.

Negocierile dintre Romania si Ucraina privind incheierea unui acord bilateral pentru delimitarea spatiilor maritime au avut loc atat in contextul negocierii Tratatului politic de baza din 1997 (anterior finalizarii acestuia), cat si ulterior, in perioada 1998-2004. Intre 1998 si 2004 s-au desfasurat 34 de runde de negocieri – 24 la nivelul plenului delegatiilor si zece la nivel de experti. Ritmul negocierilor a crescut foarte mult incepand din 2001 (dupa acest moment avand loc 16 runde la nivelul plenului delegatiilor din totalul de 24 si cele zece runde la nivel de experti). Negocierile mentionate nu au condus la convenirea unei linii de delimitare reciproc acceptabile.

Partea romana a sustinut permanent pe parcursul negocierilor necesitatea aplicarii metodei de delimitare pe care a stabilit-o CIJ in hotararile sale, adica metoda "echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante". Partea ucraineana a propus in timpul negocierilor o metoda de delimitare diferita de cea propusa de Romania. Rezultatul era o linie de delimitare care reflecta o pretentie la o suprafata de platou continental si zona economica exclusiva nejustificata, de doua ori mai mare decat cea ceruta de fosta URSS in negocierile din perioada 1967-1987.

Pozitiile partilor au fost extrem de diferite, atat in ce priveste metoda de delimitare care trebuie folosita, cat si in ce priveste traseul liniei de delimitare. In conditiile in care partea romana a sustinut mereu ca pozitie a sa metoda de delimitare a CIJ, refuzul constant al partii ucrainene de a accepta aceasta metoda si rezultatul aplicarii ei a determinat esecul negocierilor.

Asadar, negocierile privind acordul pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei au depasit cu mult perioada de doi ani – ele desfasurandu-se timp de sase ani intre 1998 si 2004. In acelasi timp, tratatul la care se face referire in Acordul Conex – "Tratatul dintre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romano-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera" – a fost semnat la Cernauti, la 17 iunie 2003 si a intrat in vigoare la 27 mai 2004.

Astfel, cele doua conditii prevazute de Acordul Conex au fost indeplinite, iar CIJ a devenit competenta sa solutioneze diferendul dintre Romania si Ucraina.

Apartenenta Insulei Serpilor nu poate face, deci, obiectul procesului de la Haga, CIJ neavand competenta de a decide decat in problema delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive. Insula Serpilor este doar un alt element care conduce la formularea unei decizii, existand factori mult mai importati care o pot influenta.

Pe de alta parte, statutul Insulei Serpilor – de stanca sau insula – are o semnificatie din perspectiva faptului ca stancile care nu pot sustine locuirea umana sau viata economica proprie nu pot avea platou continental si zona economica exclusiva, ci doar maximum 12 mile marine de mare teritoriala. Insula Serpilor are un perimetru de 1.920 de metri si o suprafata de 0,7 kilometri patrati.

Singurul lucru care este luat in considere de catre Curtea de la Haga sunt caratcteristicile naturale ale insulei constatate la inceputul inceperii procesului. Orice schimbare ulterioara nu poate constitui o proba in proces. Exista unele informatii potrivit carora oficialii ucraineni planuiesc organizarea unei deplasari a unei delegatii romane de presa acolo, pentru a prezenta Insula Serpilor. Reflectarea mediatica este importanta intrucat si articole de presa pot constitui probe in cadrul procesului.