Peste 10.000 de arhitecti, provenind din 119 tari, s-au intalnit la Torino. Aici s-a desfasurat, timp de cinci zile, Congresul Mondial al Uniunii Internationale a Arhitectilor, sub sloganul „Transmitting Architecture“, cu tema „Cultura, Democratie, Speranta“.

Participantii si-au propus sa deschida un canal de comunicare intre arhitectura si interlocutorul sau direct, societatea. Nume de un inalt nivel international, de la Gary Chang la Odile Decq, de la Peter Eisenman la Hani Rashid si la laureatul Premiului Nobel pentru Pace din 2006, Muhammad Yunus, dar si celebritatile casei, Massimiliano Fuksas, Mario Bellini, Michele de Lucchi, Paolo Soleri s.a., au demonstrat in prelegerile lor ca arhitectura se adreseaza tuturor, scopul ei fiind acela de a proteja si de a innobila existenta. Una dintre preocuparile zilelor noastre este, nu intamplator, arhitectura ecologica, arhitectura ca organism viu in simbioza cu natura, o solutie impotriva distrugerii ambientului vital, a devastarii locurilor arhitectonice atat din cauza razboaielor, cat si a intereselor speculative.

Torino, cunoscut pentru arhitectura moderna, de avangarda, este un oras care a stiut sa fie contemporan in orice epoca, de la baroc la Olimpiada, un oras aristocratic in continua evolutie de la Augusta Taurinorum la Regina Automobilelor si Regina Iernii, protagonista evenimentelor olimpice de anul trecut si capitala „World Design Cultural“, anul acesta, un pol al avangardei. „Un oras nu e un muzeu, un showroom, un oras nu e nici macar o galerie de arta goala in asteptarea proximei expozitii. Dimpotriva, e o realitate vie iesita din unirea diferitelor exigente“, marturisea Georgetto Giugiaro, care a lasat o amprenta asupra epocii noastre, fiind unul dintre cei mai mari creatori ai designului automobilelor, un cultivator al detaliilor, al echilibrului, fructul pasiunii de colectionar. „Fiecare arhitect ar trebui sa fie, intr-un fel, un director de orchestra care sa reuseasca sa obtina o corecta combinare de sunete cat mai diferite.“

Congresul si-a deschis portile in superbul palat Veneria Reale, inaugurat recent, in timpul unei furtuni apocaliptice, cum nici macar celebrul regizor Wim Wenders, prezent acolo, nu si-ar fi putut inchipui, dar care n-a reusit sa determine participantii sa renunte. Ministrul Culturii, Bondi, a atins o coarda dureroasa. Orasele sunt organisme vii, au piele si carne, iar arhitectii sunt cei care trebuie sa le tina in viata: „In Europa, in ultimii ani, s-a construit intr-o maniera mediocra. Este, desigur, atat vina arhitectilor, cat si a constructorilor. De multe ori, edificiile au devenit un fel de inchisori sau morminte. Pentru unii dintre noi, frumosul si uratul sunt concepte relative. Si astazi exista acele oribile edificii fasciste sau cele inchinate dictatorilor, constructii plicticoase“.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.