Guvernul prevazuse ridicarea restrictiior la 1 ianuarie 2009, dar parlamentarii nu sunt de acord cu aceasta data.

Ei ii cer ministrului Afacerilor Sociale sa rezolve intai problemele cauzate de imigrantii polonezi, inainte ca romanii si bulgarii sa aiba si ei acces liber pe piata olandeza a muncii.

Intr-o scrisoare adresata Parlamentului, ministrul Afacerilor Sociale, Piet Donner, si-a reafirmat punctul sau de vedere vizavi de liberalizarea pietei muncii.

Acesta lansase anul trecut ideea unei dezbateri publice menite sa conduca la deschiderea pietei cel mai tarziu in 2009.

Ministrul e de parere ca olandezii ar trebui sa se bucure de prezenta romanilor si bulgarilor la munca in Olanda, deoarece acestia contribuie la cresterea economica si sunt "buni cetateni".

Decizia finala in acest caz ar trebui luata la toamna, dar parlamentarii nu par dispusi sa sustina propunerea ministrului.

Amanarea accesului

Atat partidele din opozitie cat si cele de la putere au cerut la unison Guvernului sa amane accesul liber al romanilor si bulgarilor dupa data de 1 ianuarie 2009, cand Cabinetul planificase initial ridicarea restrictiilor.

Parlamentarii nu sunt multumiti de performantele lui Donner in ceea ce priveste politicile de integrare a strainilor in Olanda, si in special de modul in care guvernul a tratat asa-zisa "invazie poloneza".

Ei il acuza pe ministru ca priveste lucrurile doar dintr-o perspectiva macro-economica, neluand in seama consecintele venirii polonezilor asupra vietii de zi cu zi a cetatenilor olandezi.

Politicienii nu vor ca un val nou de romani si bulgari sa accentueze problemele deja existente si nerezolvate inca.

Doar un singur partid mic din opozitie, social-liberalii din D66, a sustinut punctul de vedere al crestin-democratului Donner, argumentand ca romanii si bulgarii vin la munca si apoi pleaca, nefiind necesara integrarea lor in societate.

"Valul" polonez

Referitor la valul de imigranti polonezi, Donner crede ca acestia nu au probleme serioase de integrare.

Exista brosuri si o pagina de Internet in limba poloneza, scolile care au un numar mare de copii din Europa de Est au lansat puncte de informare iar municipalitatile au acces la listele de adrese ale altor institutii implicate in procesul de integrare.

Efectele negative ale "invaziei poloneze" sunt mentionate cu regularitate de presa olandeza.

Citeste si:

Est-europenii sunt acuzati ca ar fi dat peste cap modul in care functiona societatea olandeza inainte de venirea lor.

Partidele si-au exprimat teama ca Olanda se va confrunta cu o repetare a situatiei din anii ' 70, comparandu-i pe est-europeni cu valul de imigranti marocani si turci care au venit atunci pentru munci sezoniere si in final s-au stabilit aici.

Conform datelor Biroului Central de Statistica, cea mai mare parte a est-europenilor o reprezinta muncitorii sezonieri din agricultura.

Se estimeaza ca pana in 2010 vor locui in Olanda peste 100000 de polonezi, bulgari si romani.

Sociologii au tras un semnal de alarma in acest sens. Ei dau ca exemplu inmultirea cazurilor in care est-europenii, muncind adesea peste puteri, se prezinta la sectiile de urgenta ale spitalelor, unde sunt greu de identificat.

La randul lor, copiii au probleme de integrare la scoala, nevorbind limba olandeza.

Sase municipalitati din sudul Olandei, afectate de venirea la munca a polonezilor, au propus contruirea de cartiere special destinate europenilor din Est, care astfel nu s-ar mai amesteca cu populatia autohtona.

Ei spera sa reduca astfel iritarea localnicilor care se plang ca nu mai au liniste.

Muncitorii est-europeni, si in special polonezii, sunt acuzati ca fac galagie, beau mult, nu respecta legile si ordinea publica si nu se integreaza in societatea olandeza, traind concentrati in cartiere izolate.

In plus, ei ridica probleme pentru sistemul de sanatate, cel de invatamant, dar si pentru agentiile imobiliare, care sunt nevoite sa vanda casele mai ieftin in zonele locuite de imigranti.

Saptamana trecuta a avut loc la Rotterdam a doua editie a unei mega-conferinte supra-numite "Top-ul polonez".

Evenimentul, la care au participat peste 60 de municipalitati, a fost dedicat imigrantilor polonezi si rezolvarii problemelor pe care acestia le ridica pentru societatea olandeza, odata cu accesul liber pe piata muncii.

Primariile au cerut din nou Guvernului sa amane ridicarea restictiilor pentru romani si bulgari pana in 2012.

Municipalitatile se asteapta la probleme suplimentare odata cu accesul liber pe piata muncii al cetatenilor din cele doua tari.

In ciuda presiunilor, Piet Donner a precizat ca Guvernul nu are nici un motiv sa pastreze restrictiile dupa data de 1 ianuarie 2009.

El crede ca primariile dispun de resurse locale suficiente pentru a-si rezolva problemele pe care le semnaleaza.