Irakul are de gand sa ceara vecinilor arabi anularea datoriilor de miliarde de dolari cu ocazia Conferintei de la Stockholm, in care va prezenta date concrete privind evolutia planului cincinal de reconstructie a tarii, informeaza Financial Times. "Majoritatea tarilor care au participat la conferinta de la Sharm el-Sheikh (care a avut loc anul trecut - n. red.) au reactionat pozitiv deschizand ambasade in Irak si anulandu-ne datoriile. Astazi ii rugam pe fratii nostri arabi sa faca acelasi lucru", a declarat pentru Reuters Bayan Jabor, ministrul Finantelor irakian, in ajunul Conferintei de la Stockholm. E de notat ca, din 2005 cand reprezentantul Egiptului in Irak a fost rapit si omorat, niciun ambasador al vreunui stat islamic cu majoritate sunita nu a mai avut rezidenta permanenta intr-un stat islamic cu majoritate siita. Pe de alta parte, potrivit Departamentului de Stat al SUA, din datoria externa de 120,2 mld. $ a Irakului aproximativ 66,5 mld. $ au fost iertati de tarile creditoare. Din cele 56-80 mld. $ ramase, mai mult de jumatate reprezinta imprumuturi acordate de catre statele arabe din Golful Persic.

Irakul nu va cere bani la conferinta de la Stockholm

In raportul de 75 de pagini pe care Irakul il va prezenta la conferinta, se subliniaza ca Irakul nu cere bani din partea comunitatii internationale, ci ajutor tehnic pentru a-si "pune pe picioare" economia distrusa de decenii de razboi si embargo. "La Stockholm nu avem de gand sa cerem. Irakul nu este o tara saraca... In fapt, avem nevoie de parteneriate, asistenta tehnica si schimburi comerciale", se arata in raport. "Datoriile si sistemul de plati compensatorii din vremea regimului Baas al lui Saddam sunt piedici majore pentru comertul irakian si investitiile in Irak. Ele reprezinta o mostenire pe care acest Guvern vrea sa o dea uitarii", se mai arata in raport. Un exemplu in acest sens sunt eforturile clasei politice irakiene de a reduce din datoriile de razboi pe care Irakul le plateste pentru ca in 1990 regimul Baas a invadat Kuweitul. In prezent, Irakul plateste ca despagubiri de razboi 5% din veniturile bugetare din industria petrolului, care se vor cifra anul acesta la 3,5 mld $. La Conferinta de la Stockholm, va avea loc prima trecere in revista a realizarilor Irakului din planul cincinal stabilit impreuna cu comunitatea internationala din cadrul acordului numit "Compact with Iraq" (n.n.- Impreuna cu Irakul) adoptat anul trecut in localitatea Sharm el-Sheikh. "Compact with Iraq" prevede acordarea de sprijin tehnic, comercial etc., Irakului de catre tarile din cadrul acordului. In schimb, Irakul este obligat sa implementeze diverse reforme structurale. Oficialii suedezi au declarat, luni, ca 97 de delegatii formate din 500- 600 de oficiali vor fi prezente timp de o zi la Conferinta de la Stockholm, la care va participa si Manouchehr Mottaki, ministrul de Externe al Iranului, reprezentanti ai Egiptului, Siriei si ai altor tari arabe.

Citeste si:

Irakul isi va stinge datoria fata de Romania in 2028

Guvernul a aprobat acordul care prevede plata esalonata a datoriei istorice a Irakului, in conditiile acordului semnat de statul asiatic cu creditorii din Grupul de la Paris. Irakul va plati prima transa la 1 ianuarie 2009, iar ultima transa la 1 ianuarie 2028, potrivit unui comunicat al Guvernului roman. Initial romanii calculasera suma la 2,6 mld. dolari, irakienii - la doar 1,2 miliarde. Apoi, partea romana si-a redus pretentiile la 1,7 mld. $. In final s-a ajuns la 976,9 mil. $. "In urma negocierilor avute cu partea irakiana, se estimeaza ca suma incasata de partea romana va fi de minimum 976,9 milioane de dolari SUA. Aceasta suma reprezinta aproximativ 60% din suma initial revendicata de partea romana, care este de 1,7 miliarde de dolari SUA, inregistrata, in prezent, extrabilantier in contabilitatea publica", arata un comunicat al Guvernului roman din 2006.