Franta, care controleaza deja 11 milioane de kilometri patrati din oceanele lumii, doreste aproape un million de kilometri patrati.

Acest plan a fost prezentat de Paris in contextul in care 13 mai 2009 este termenul-limita pentru prezentarea de pretentii teritoriale in fata Comisiei ONU privind Limitele Platformei Continentale.

Franta este deja a doua tara din lume dupa SUA din punct de vedere al platformei maritime. Guvernul cere sporirea acestei platforme din cauza reducerii furnizarilor de energie, probleme cu care se confrunta inclusiv Rusia si Marea Britanie, scrie publicatia germana “Der Spiegel”. Parisul ar dori extinderea Zonei Economice Exclusive - definita de legislatia internationala ca fiind apele oceanice care se intind pe o distanta de 370 de kilometri de la coasta unui stat - la 650 de kilometri de linia de coasta.

Franta a prezentat Comisiei ONU prima aplicatie de extindere a zonei sale economice in 2006. Cererea a inclus si Golful Biscaya, dintre Franta, Spania si Marea Celtica, pe care Franta il imparte cu Irlanda si Marea Britanie. Anul trecut, Franta a mai depus o cerere de extindere a apelor teritoriale ale Guyanei Franceze si unei multitudini de insule africane. Ultima cerere priveste Insulele Kerguelen de langa Antarctica si insulele Crozet, la cateva sute de kilometri la sud de Madagascar.

Tarile aplicante invoca articolul 76 al Conventiei ONU cu privire la dreptul marii, care permite statelor sa stabileasca o platforma limita de peste 370 de kilometri. Este acelasi paragraf pe care Rusia l-a invocat pentru a-si justifica pretentia asupra unei portiuni intinse de la Polul Nord, prin invocarea lantului muntos Lomonosov. Rusia a trimis anul trecut o expeditie pe un submarin in Arctica, pentru a atesta pretentia Kremlinului.
Exploatarea resurselor naturale continentale ale Antarcticii se va dovedi insa dificila, aminteste publicatia germana, din cauza Tratatului semnat in 1959 de Marea Britanie si alte 11 state, care face din continentul sudic o rezervatie naturala, protejata in numele pacii si al stiintei.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.