Un 'Ken cel rosu' candideaza pentru un al treilea mandat la primaria Londrei

Londonez get-beget, nascut in 17 iunie 1945 la Streatham, in sudul capitalei, Livingstone a fost primul primar al Londrei ales prin vot universal in 2000 si nu a pierdut niciun scrutin intr-un sfert de secol.
In urma cu un an, cotidianul de dreapta The Daily Telegraph prezicea ca el va fi "ales fara a avea niciun adversar credibil". Dar optiunea conservatorilor de a-l desemna candidat pentru primaria Londrei pe nonconformistul Boris Johnson a schimbat datele problemei. Asa cum marturiseste el insusi, Ken Livingstone, pe care sondajele il prezinta aproape la egalitate cu candidatul conservator, se confrunta cu cel mai serios contracandidat din cariera sa.

Fiul unui marinar si al unui dansatoare, rand pe rand spalator de geamuri, tehnician la un centru de cercetari oncologice, apoi profesor, Livingstone a facut primii sai pasi in politica intrand in 1971 in consiliul municipal al cartierului londonez Lambeth. Zece ani mai tarziu, este ales presedinte al consiliului municipal al Greater London (diviziune administrativa din care fac parte capitala si suburbiile - n.red.).

Se remarca devenind aparatorul tezelor ultraliberale ale premierului Margaret Thatcher. Boicoteaza casatoria printului Charles cu printesa Diana, eticheteaza Scotland Yardul drept "rasist si reactionar", apara cauza homosexualilor afirmand sus si tare ca "toata lumea este bisexuala" sau il primeste pe liderul aripii politice al Armatei Republicane Irlandeze (IRA)

Gerry Adams, pe atunci considerat terorist. Presa ii gaseste porecla de "Ken cel rosu", pe care se grabeste sa si-o insuseasca, iar The Sun il desemneaza drept "omul cel mai odios din toata Marea Britanie".
In 1986, Thatcher, satula de controverse, dizolva consiliul. Ken Livingstone redevine un simplu deputat, marcat cu fierul rosu pentru inclinatiile sale de stanga, in sanul unui partid care se pozitioneaza incet-incet spre centru.

La primele alegeri pentru primaria Londrei prin vot universal, in 2000, candideaza independent impotriva candidatului oficial al laburistilor, dupa ce a fost exclus din partid, si este ales gratie popularitatii sale.
Contribuie la dinamizarea si cresterea atractivitatii Londrei renovand sistemul de transport invechit, insistand asupra protectiei mediului si promovand diversitatea culturala a capitalei. In 2003, lanseaza initiativa care va fi pentru totdeauna asociata numelui sau: instituie o taxa zilnica pentru autovehiculele care tranziteaza centrului orasului. Zona afectata s-a dublat aproape in 2007, iar din octombrie, taxa va urca de la opt la 25 de lire (31,30 euro) pentru vehiculele care polueaza cel mai mult.

Nu renunta la derapajele verbale nici din postura de primar. Opozant vehement al razboiului din Irak, cere ca presedintele american George W. Bush sa fie "judecat pentru crimele de razboi pe care le-a supervizat si dezlantuit". In februarie 2005, il compara pe un jurnalist evreu al cotidianului londonez The Evening Standard cu un "gardian de lagar de concentrare". O instanta pentru alesii locali il suspenda din functie timp de patru saptamani, dar justitia anuleaza aceasta decizie.