Cu o saptamana inainte de summitul de la Bucuresti, oficialii NATO vorbesc din ce in ce mai des despre angajamentul Aliantei in regiunea Balcanilor. Interesul s-ar putea concretiza prin lansarea invitatiilor de aderare catre trei tari din zona: Croatia, Albania, Macedonia. Demersul NATO vine pe fondul divergentelor crescande dintre Occident si Rusia, dar si al desprinderii Kosovo de Serbia.

Dupa valul masiv de extindere din martie 2004, cand sapte state, printre care si Romania, au fost primite in NATO, Alianta Nord-Atlantica a lasat sa se inteleaga ca nu se va grabi sa lanseze noi invitatii de aderare. Albania, Croatia si Macedonia au fost desemnate drept potentiale candidate la aderare, dar oficialii de la Bruxelles au cazut de acord ca trebuie sa treaca o perioada de timp pentru integrarea de facto a celor sapte tari inainte de a deschide din nou usile Aliantei.

Cu toate acestea, SUA au adus problema extinderii NATO pe agenda mai repede decat s-a asteptat majoritatea statelor europene. Dupa ani de pregatire si verificarea angajamentelor, Albania, Croatia si Macedonia, asa-numitul „trio adriatic", numara zilele pana la summitul de la Bucuresti pentru a-si vedea visul cu ochii. SUA doresc acceptarea tuturor celor trei, dar o serie de tari europene sustin primirea unui singur stat, iar Croatia este considerata favorita.

Citeste si:

Problema se afla la greci si macedoneni, care au o disputa referitoare la denumirea Macedoniei. Grecia ameninta ca isi va folosi dreptul de veto pentru a bloca eforturile Macedoniei de a deveni membra a Aliantei. intre cele doua parti au existat mai multe randuri de negocieri, iar americanii au propus chiar ca Macedonia sa fie admisa in NATO cu mentiunea ca aceasta problema sa fie rezolvata pana la inceperea procesului de ratificare a aderarii.

Washingtonul se teme ca respingerea Macedoniei ar antrena si un refuz pentru Albania. Integrarea intregului trio adriatic ar feri regiunea de destabilizare, mai ales dupa ce Kosovo si-a declarat independenta. Tot la Bucuresti, NATO urmeaza sa decida intarirea cooperarii cu Bosnia-Hertegovina si cu Muntenegru, dar si viitorul relatiilor cu Belgradul, unde guvernul respinge orice deschidere, in semn de protest fata de recunoasterea Kosovo de catre principalele tari ale Aliantei.