In timpul celor doua mandate ale lui Vladimir Putin, pretul barilului de petrol a crescut de la 20 la peste 100 de dolari, aducind o dublare a PIB-ului, in conditiile in care 70% din exporturi se bazeaza pe petrol si gaze naturale. Presedintele Putin a folosit aceasta conjunctura ca arma diplomatica, prin intermediul monopolurilor Gazprom si Rosneft.

Strategia Gazprom, pusa la punct de Putin si de presedintele monopolului, viitorul presedinte Medvedev, se bazeaza pe sanctiuni energetice motivate politic. In ianuarie 2006, la citeva luni de la venirea la putere a taberei prooccidentale de la Kiev, Gazprom a sistat furnizarea de gaze catre Ucraina, afectind si vestul Europei, care depinde in proportie de 30% de gazele exportate de Rusia. In acelasi an, Rusia a intrerupt livrarile de petrol catre Lituania, dupa ce liderii de la Vilnius au refuzat sa vinda Rusiei rafinaria Mazeiku, singura din tarile baltice.