Terorismul european, pus in umbra de cel islamic

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au marcat o noua etapa a terorismului international. Evenimentele de la World Trade Center au fost urmate de altele, de mai mica amploare. Gruparile teroriste islamice nu au mai lovit in SUA, ci au preferat sa atace interesele americane de pe alte continente. Sau, cum a fost cazul la Madrid (11 martie 2004) si Londra (7 iulie 2005), au dorit sa "pedepseasca" participarea europenilor la conflictele din Irak si Afganistan.

Recrudescenta terorismului islamic a "scos la pensie" gruparile europene, care au incercat sa se distanteze de acest fenomen, odata cu declansarea luptei antiteroriste pe plan international. Dorinta lor este perfect justificata, tinand cont de faptul ca terorismul de pe Vechiul Continent, chiar si cel nord-irlandez, nu are motivatii religioase, ci politice, etnice si separatiste.

In 1959, o mana de studenti, nemultumiti de conservatorismul Partidului Nationalist Basc, au creat miscarea Euzkadi ta Askatasuna (tara Bascilor si Libertate), pe scurt ETA. Organizatia si-a trasat inca de la inceput un obiectiv clar: obtinerea independentei Euskal Herria (tara Bascilor), termen care include si regiunea locuita de basci in sud-vestul Frantei si provincia Navarra.

Autonomie extinsa pentru basci

Sub regimul lui Franco, limba basca a fost interzisa, identitatea culturala, suprimata, iar intelectualii au fost inchisi si, adesea, torturati. Negasind o cale de dialog, ETA a lansat o campanie sangeroasa in 1968, cand a avut loc primul asasinat.

Victima a fost Meliton Manzana, seful politiei din San Sebastian. Moartea lui Franco in 1975 a schimbat situatia. incetul cu incetul, cei doua milioane de basci au obtinut mai multe drepturi. in prezent, ei au propriul parlament, politie, isi colecteaza taxele si au drept de decizie asupra procesului educational.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe