Agentiile de informatii din intreaga lume par a fi intrat intr-o noua faza, odata cu aparitia noilor amenintari la adresa securitatii mondiale, a statelor nationale si a liderilor lumii.

Dupa caderea comunismului si sfarsitul razboiului rece, serviciile de spionaj au intrat intr-o perioada de deruta, cauzata de disolutia vechilor adversari. Sau cel putin asta a fost impresia propagata in societate, voluntar sau nu. "Adevarul" va prezinta topul celor mai temute agentii de spionaj din lume si al noilor provocari cu care se confrunta acestea, realizat de "Foreign Policy".

Analistii din exterior incearca de peste un secol sa gaseasca raspunsurile la intrebarile ce vizeaza activitatea agentiilor de spionaj din intreaga lume, insa, de cele mai multe ori, fara succes. Cert este faptul ca sfarsitul razboiului rece a redeschis seria unor intrebari care pana in 1989 erau considerate tabu sau, in cel mai bun caz, secret de stat, ce, odata dezvaluit, ar fi putut afecta securitatea nationala.

Citeste si:

Intrebari de genul "cat de justificabile sunt anumite actiuni agresive ale serviciilor secrete", "cine ar trebui sa decida in legatura cu organizarea sau nu a unor operatiuni ce pot afecta populatia unei tari", "cate resurse ar trebui sa disponibilizeze o tara pentru actiuni de spionaj economic si cat de morale sau imorale sunt acestea" sunt cele cu care factorii de decizie nu se confruntau pana in 1990.

In cartea sa "Secret Agencies: US Intelligence in a hostile world", profesorul Loch K. Johnson, specialist in relatii internationale, sustine, de pilda, ca sfarsitul razboiului rece a fost cel mai rau lucru care se putea intampla pentru agentiile de spionaj. Din instrument esential al politicii externe, ele au trecut pe plan secund. Limitarea rolului acestora a adus insa si o scadere bugetara, dar si de personal, fapt reliefat in egala masura la Londra, Moscova sau Washington.