'Moartea neagra' revine

Potrivit EVZ, avertismentul a fost lansat ieri de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Liverpool, releva Reuters. Potrivit ecologului Michael Begon, ciuma, care a facut anual intre 100 si 200 de victime in ultimii 20 de ani, a aparut in tari in care pana acum nu fusese semnalata, iar acum se propaga in Africa.

„Desi numarul cazurilor de ciuma la om este relativ scazut, ar fi o greseala sa trecem cu vederea pericolul pe care il reprezinta aceasta pentru umanitate. Aceasta pentru ca se raspandeste imediat, parcursul clinic al bolii este rapid, iar rata de mortalitate este mare, daca nu este tratata”, au precizat cercetatorii intr-un articol aparut in publicatia „PloS Medicine”.

Bacteria care da nastere celei mai inspaimantatoare boli infectioase din istoria omenirii, ciuma bubonica, este prezenta in continuare in Capitala, relateaza Cancan. Explicatia este destul de simpla, avand in vedere faptul ca aceasta bacterie are o durata de viata de maximum 500 de ani.

Zonele din Bucuresti in care au existat gropi comune pentru inmormantarea ciumatilor sunt: Curtea Veche, Dudesti-Cioplea din zona Vitan si locul pe care s-a aflat manastirea si, ulterior, inchisoarea Vacaresti, conform declaratiilor istoricului Dan Falcan de la Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti: "La Curtea Veche chiar eu am facut sapaturi, in urma cu ceva timp, si se stie ca acolo a fost o groapa comuna pentru ciumati. Sansele de supravietuire erau de unu la o mie. Cei care ii inmormantau erau ciocli, oameni care fusesera infestati si ramasesera imuni".

O epidemie de ciuma este totusi putin probabila pentru ca bacteria "Yersinia pestis" este incapabila sa actioneze independent. Prof. dr. Adrian Streinu Cercel ne-a declarat: "Intr-adevar, bacteria supravietuieste, insa este vorba despre o boala moarta. Nu exista risc de imbolnavire. Ciuma bubonica se transmite de la sobolan la om, sobolanul este gazda, deci pentru ca boala sa existe ar trebui sa apara in primul rand la sobolan si apoi sa o transmita la om. Ciuma nu a mai dat semnale de pe vremea lui Caragea, ceea ce inseamna ca bacteria s-a izolat. Doar in India bacilul este inca activ".

Potrivit Wikipedia, se pare ca ciuma a aparut pentru prima oara in 1330, in Asia Centrala. A facut ravagii in China de Est si India, s-a extins spre vest, prin Orientul Mijlociu si Africa de Nord, ajungand in Europa. in 1347, ciuma ajunsese deja in porturile Constantinopole si Trebizonda

Ciuma a lovit si diverse tari din Orientul Mijlociu, conducand la depopulari considerabile si la schimbari ale structurilor economice si sociale. in timp ce s-a raspandit spre Europa de Vest, boala a intrat in Orientul Mijlociu din sudul Rusiei. in toamna lui 1347, ciuma ajunsese in Alexandria, in Egipt, probabil prin intermediul vaselor care calatoreau la Constantinopol. in 1348, ciuma s-a deplasat inspre est, in Gaza, si spre nord de-a lungul coastei estice a Mediteranei, in Liban, Siria si Palestina, lovind orasele Ashkelon, Accra, Ierusalim, Sidon, Damasc, Homs, si Alep. in 1348-49, boala s-a raspandit pana in Antiohia.

In 1351 s-a terminat primul asalt al ciumei negre. Istoricul medieval Froissart a estimat ca aproximativ o treime din populatia globului a murit de aceasta boala, fapt confirmat si de cercetarile din prezent

In Europa ciuma a aparut in 1347 ucigand doua treimi din populatie si lasand mari teritorii practic nelocuite.

La scurt timp dupa epidemia de ciuma, in Europa vremea intra intr-o racire accentuata, iar aceasta perioada rece va dura pana la inceputul secolului al XIX-lea, informeaza BBC.

Aparent, intre cele doua evenimente nu exista nici o legatura. Acum insa, o echipa de cercetatori olandezi de la Universitatea din Utrecht sustin ca da.

Ei au studiat compozitia si tipul polenului, precum si structura frunzelor fosilizate in ultimul mileniu. Au observat ca, daca acum 800 de ani exista mult polen provenit de la cereale, dupa anul 1350 acest tip de polen devine mult mai rar.
Aceasta schimbare a fost interpretata de cei doi cercetatori ca fiind rezultatul reducerii masive a populatiei in urma ciumei, astfel terenurile abandonate sau transformat in paduri iar copacii ar fi absorbit mult mai mult dioxid de carbon din atmosfera

Studiul a fost privit cu scepticism de alti cercetatori, care considera argumentele drept insuficiente si care considera drept cauze ale Micii Perioade Glaciare fenomene mai ample, precum schimbari ale activitatii solare sau ale circulatiei oceanice.

Dar daca se va demonstra drept adevarata, influenta epidemiei de ciuma asupra climei va arata o prima interventie umana asupra climei cu mult inaintea intrarii in perioada industriala.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe