In ciuda puterii sale economice si militare, Uniunea Europeana pierde din ce in ce mai multe pozitii in relatiile cu Rusia, motiv pentru care se impune elaborarea unei strategii unice pentru toate statele UE, pentru ca forul comunitar sa isi poata apara interesele in dialogul cu Moscova, se arata intr-un raport al Consiliului European pentru Relatii Externe, dat publicitatii saptamana aceasta, la Bruxelles.

Documentul arata ca doar cateva tari din UE se incumeta sa adopte o linie dura fata de Rusia. Altele se situeaza chiar pe pozitii promoscovite, in timp ce majoritatea statelor membre pledeaza pentru pragmatism si afaceri profitabile cu Kremlinul.

Ana-Maria Vieru Potrivit analizei Consiliului European pentru Relatii Externe, Rusia provoaca, in cadrul Uniunii Europene, sciziunea cea mai puternica, de cand fostul ministru american al apararii, Donald Rumsfeld, a impartit Europa in „veche" si „noua" in timpul pregatirilor pentru ofensiva SUA in Irak, din martie 2003.

Autorii raportului afirma ca prin semnarea unor acorduri energetice bilaterale, prin atitudinea fata de Kosovo sau cea cu privire la proliferarea nucleara, Rusia a reusit sa isi sporeasca dominatia in relatia cu Uniunea Europeana.

"In prezent, Rusia este cea care da tonul in relatiile cu UE, iar cand aceasta nu ajunge la un compromis cu institutiile comunitare, prefera sa-si rezolve problemele la nivel bilateral cu statele UE. Astazi, Kremlinul isi impune agenda proprie in relatiile dintre Rusia si UE, in conditiile in care incalca din ce in ce mai mult regulile jocului", considera fostul ministru de externe al Germaniei Joschka Fischer, unul dintre cele 50 de personalitati care face parte din acest organism al UE, infiintat luna trecuta.

"Acum doi, trei ani, Bruxelles-ul dicta agenda discutiilor de politica externa dintre UE si Rusia. Astazi, Federatia Rusa incepe sa joace pe teritoriul subiectelor prioritar europene cum sunt Kosovo sau scutul american antiracheta.

Chiar subiectele discutate de cele doua parti arata schimbarea centrului de greutate", a declarat si Nicu Popescu, unul dintre autorii raportului, la BBC. Raportul mai arata ca statele membre ale Uniunii Europene au fata de Rusia atitudini total diferite, ceea ce permite pe de o parte semnarea unor acorduri bilaterale convenabile pentru unele state membre, iar pe de alta parte deschide calea unor dispute bilaterale.

Citeste si:

11 dispute bilaterale in timpul mandatului de presedinte al lui Vladimir Putin, Moscova a fost implicata in 11 dispute bilaterale cu state membre ale Uniunii Europene.

Autorii analizei constata si faptul ca strategia europeana din 1990 care a reprezentat o tentativa de a face din Rusia - slaba si plina de datorii - o tara democratica si occidentala - nu mai este de actualitate, ceea ce a facut ca multi membri ai UE sa renunte la actiuni comune, preferand sa incheie afaceri bilaterale cu Moscova.

Solutiile identificate de autorii raportului Raportul recomanda Uni­u­nii Europene sa ceara Moscovei sa respecte toate acordurile si toate standardele internationale pe care si le-a asumat, dar si sa conditioneze prezenta Rusiei in G8 de modul de respectare a acestora.

In cazul in care Moscova nu va accepta cooperarea, celelalte state puternic industrializate ar trebui sa se intalneasca in vechea formula G7. in plus, tarile membre trebuie sa acorde Comisiei Europene dreptul de a aproba dinainte acordurile energetice si prerogative in utilizarea legilor Uniunii in domeniul concurentei, la verificarea afacerilor energetice cu Moscova.

Autorii documentului sustin ca ar fi bine ca statele membre ar trebui sa isi puna la punct un sistem de avertizare prealabila in eventualitatea unor dispute bilaterale sau a semnarii unor intelegerii in domeniul energetic. "Orice stat european luat in parte discuta cu Rusia de pe pozitii de slabiciune. Pana si Germania, in planul bilateral cu Rusia este partenerul mai mic.

Daca UE va fi capabila sa vorbeasca pe o singura voce, atunci Rusia va fi partenerul mai mic", este de parere Nicu Popescu. Consiliul European pentru Relatii Externe a fost infiintat in octombrie cu scopul de a promova o politica externa „mai coerenta si mai viguroasa" a UE astfel incat sa raspunda „incercarilor globale" tot mai numeroase.

Printre cele 50 de personalitati europene care fac parte din noul organism se numara fosti premieri, presedinti, parlamentari, ministri si intelectuali din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, intre care Martti Ahtisaari, Giuliano Amato, Emma Bonino, Jean-Luc Dehaene, Joschka Fischer, Bronislaw Geremek, Chris Patten, Dominique Strauss-Kahn.