La mai bine de doi ani dupa respingerea Constitutiei europene in Franta si Olanda, Europa a iesit, in sfarsit, din impas. Dupa negocieri aprinse si concesii dureroase, liderii europeni si-au dat acordul, la Lisabona, pentru un nou tratat ce va ajuta Uniunea Europeana extinsa la 27 de membri sa functioneze mai bine.

Tratatul aduce cu sine noi reguli de joc pentru institutiile si procesele de decizie din cadrul UE, detaliile fiind dezbatute aprig pana la sfarsit de catre sefii de guvern.

Asemenea nou-nascutilor, marile acorduri politice din Uniunea Europeana par sa se nasca in primele ore ale diminetii, dupa o agonie prelungita. Ultimul tratat la care a ajuns UE dupa summitul de la Lisabona de saptamana trecuta, dupa sase luni de negocieri, nu a fost o exceptie. A meritat durerea?

Daca Lisabona are o sansa sa conteze in 20 de ani, ea nu va avea nimic de-a face cu certurile legate de ponderea de vot a unor minoritati care blocheaza discutiile si care au tinut capul de afis in UE in ultimul timp. Lisabona ar putea fi vazuta, in schimb, ca un moment in care Europa a ajuns intr-un final sa traiasca la inaltimea prestantei sale economice si a devenit o putere pe scena lumii.

In orice caz, tratatul de la Lisabona nu a avut drept rezultat un singur copil, ci tripleti, o realizare care sa stearga amintirile venirii chinuite pe lume a tratatului, noteaza publicatia "The Economist". Prin aprobarea tratatului simplificat, re­prezentantii celor 27 de tari membre UE au pus capat crizei institutionale care macina Europa de la Tratatul de la Maastricht, din 1991.

Cele 256 de pagini ale documentului reiau, in mare, textul Constitutiei europene, dar fara a folosi aceasta denumire respinsa de asa-numitii „eurosceptici". Pentru a obtine con­sensul, negociatorii tratatului au facut mai multe concesii Poloniei, Marii Britanii, dar si Frantei si Olandei.

Acordul de la Lisabona arata ca blocul comunitar a reusit sa faca pasi importanti: Parlamentul European a primit puteri legislative sporite, decizia majoritatii devine regula generala, problemele de justitie, azil si imigratie vor fi de acum inainte parte integranta din politica UE, iar Europa va avea un reprezentant pentru politica externa si un presedinte al Consiliului European ales pentru o perioada de doi ani. Aceste progrese sunt impresionante, dar nu acopera slabiciunile UE.

Dincolo de problemele institutionale, aceste carente ale Europei sunt, inainte de toate, politice. Ceea ce arata ca liderii europeni nu sunt pregatiti sa urmeze integrarea imaginata de fondatorii UE. Acordul de la Lisabona este, inainte de toate, o etapa. Necesara, dar nu suficienta pentru a acoperi slabiciunile Europei largite.

Citeste si:

Criza de incredere a cetatenilor europeni risca sa se accentueze

Liderii UE au gasit, la Lisa­bona, un acord pentru a scoate Europa din criza insti­tu­tionala. Dar criza de incredere a cetatenilor europeni, apa­ruta in 2005 dupa ce francezii si olandezii au spus „nu" tratatului constitutional, este departe de a fi rezolvata.

Mai mult, aceasta neincredere are sanse mari, din mai multe motive, sa se accentueze. Tratatul aduce unele amendamente la documente anterioare care ar putea insemna ca pentru adoptarea lui nu ar mai fi nevoie de referendum. Totusi, sondaje de opinie realizate in cinci dintre cele mai mari tari ale Uniunii arata ca majoritatea cetatenilor ar vrea sa fie consultati pentru ratificarea tratatului.

Tratatul va fi semnat pe 13 decembrie, la Manastirea Jeronimos

Tratatul european care inlocuieste Constitutia va fi semnat la 13 decembrie la Manastirea Jeronimos din Lisabona, aflata pe malul raului Tage. Acolo a fost semnat pe 12 iunie 1985 si tratatul de aderare a Portugaliei la UE, care pe atunci se numea Comunitatea Economica Europeana", a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.

Daca locul semnarii Tratatului European este fixat, mai exista incertitudini in ceea ce-i priveste pe semnatari - ministrii afacerilor externe sau sefii de stat si de guvern.

Liderilor celor 27 de state membre le-ar putea fi greu sa vina la Lisabona in 13 decembrie, pentru ca apoi, dupa-amiaza, sa fie la Bruxelles, la summitul din 13 si 14 decembrie. Totusi, presedintia portugheza UE nu a exclus complet posibilitatea ca summitul sa fie mutat la Lisabona, chiar daca tratatele prevad ca el sa aiba loc la Bruxelles.