Trupele franceze din Abidjan au suportat cel mai amplu atac de la razboiul din Liban; cei noua militari ucisi au fost victimele unei bombe de 250 de kilograme. Parasutistii Legiunii straine au luat in stapanire aeroportul Houphouet Boijny din Abidjan, cea mai mare operatiune de acest gen de la Kolwezy, in 1978.

"Presedintele Chirac a ordonat distrugerea tuturor mijloacelor aeriene de lupta ale Coastei de Fildes". Aceasta a fost riposta, in noaptea de sambata spre duminica, pe care Franta a dat-o celui mai mare atac pe care trupele sale le-au suportat de la atentatul impotriva imobilului Drakkar, in Liban, 1983. Cateva ore mai tarziu, toate avioanele si elicopetere de lupta ale presedintelui Gbagbo erau distruse.

Situatia incepuse deja sa se degradeze in cursul saptamanii trecute, iar informatiile care proveneau de la Abidjan semnalau pregatirea unui atac de proportii impotriva trupelor franceze aflate in Coasta de Fildes, in cadrul operatiunii "Licorna". In urma acordurilor incheiate in 2003 la Marcoussi, 3500 de militari francezi sustin actiunea celor 6000 de casti albastre ale ONU, iar principala misiune este mentinerea ordinii intr-o tara ravasita de rebeliuni si represalii guvernamentale. In plus, protectia civililor, intre care, peste 11.000 de francezi, s-a dovedit necesara dupa cateva tentative de linsaj si de jaf.

Opozitia de la Paris s-a declarat solidara cu actiunea Guvenului, acuzand chiar ca riposta a venit prea tarziu. Teza "atacului preventiv" nu este insa una dintre liniile de politica externa ale presedintelui Chirac. Cu toate acestea, se stia deja ca avioanele Shukoi 25 (rusesti), avioane de vanatoare si bombardament erau "dotate" cu piloti mercenari urcaineni.

Filmul actiunilor

In prima faza, trupele guvernamentale ale presedintelui Gbagbo au bombardat, timp de trei zile, trupele rebele, dupa care au atacat trupele fanceze (unitatea logistica de la Yamassoukro) lansand o bomba de 250 de kilograme. Cei noua militari ucisi apartineau RICM (Regimentul de Infanterie Coloniala din Maroc), creat in 1914. Este un regiment blindat de infanterie marina, acoperit de medalii, care a participat la majoritatea operatiunilor externe din ultimii ani: Tchad, Liban, Irak, Iugoslavia, Rwuanda, Albania, Republica Centrafricana, decorat cu Legiunea de Onoare, Medalia Militara a Crucii de Razboi 14-18 , Crucea de Razboi 39-45.

Armata franceza a asteptat ca avioanele sa aterizeze si le-a distrus cu un elicopter armat cu tun de 20 mm. Dupa care a trecut la distrugerea tuturor mijloacelor aeriene ivoariene.

Dupa distrugerea aviatiei, a urmat securizarea aeroportului, pentru un motiv precis: parasutarea celui de-al doilea regiment al Legiunii straine de la Calvi, care a avut loc duminica dupa-amiaza. 130 de legionari au luat in stapanire aeroportul sub tirul trupelor guvernamentale, cea mai mare operatiune de acest gen a armatei franceze de la saltul deasupra Kolwezi, in 1978, cand Legiunea Straina a reusit sa evacueze toti europenii care faceau obiectul linsajului rebelilor katanghezi.

Consiliul de securitate, reunit de urgenta, in noaptea de sambata, a condamnat atacarea trupelor franceze de catre trupele guvernamentale ale presedintelui Gbagbo, iar Franta se pregateste sa prezinte o rezolutie care sa impuna embargoul privind comertul cu arme in Coasta de Fildes. Ministrul francez al Apararii, Michelle Aliot-Marie, a reamintit ca mentinerea ordinii este responsabilitatea Guvernului si a presedintelui Gbagbo. Situatia ramanea insa tensionata ieri; trupele franceze au inceput securizarea cartierelor locuite de europeni, care facusera deja obiectul unor jafuri si atacuri ale multimii chemate pe strazi de catre presedintele Adunarii Nationale ivoariene.

Funeralii nationale

Cei noua soldati francezi ucisi sambata au fost repatriati, ca si cei 34 de raniti care se afla deja in spitalele militare din regiunea pariziana. Maine, militarii ucisi vor beneficia de funeralii nationale, in Curtea Invalizilor. Fair Press