Interesul fata de discutiile ruso-americane la cel mai inalt nivel a fost alimentat de declaratiile belicoase ale Kremlinului in legatura cu instalarea unor componente ale scutului american antiracheta in Europa si de criticile virulente ale Washingtonului referitoare la derapajul democratiei in Rusia. Asa cum anuntase inca de la sosirea pe batranul continent, seful Administratiei de la Washington urma sa-i explice, cu multa rabdare, omologului rus ca instalarea unor componente ale sistemului SUA de aparare antiracheta in Europa nu prezinta niciun pericol la adresa securitatii tarii sale. Presedintele Bush afirma la Praga ca ii va spune 'prietenului Putin' atat la summit-ul G-8, cat si in timpul vizitei pe care acesta o va efectua in SUA la inceputul lunii iulie: 'Vladimir, tu nu trebuie sa te temi de sistemul de aparare antiracheta. Tarile noastre pot sa participe impreuna la crearea unui sistem comun ruso-american de aparare antiracheta'.

Bush a mai tinut sa linisteasca statele europene ' inclusiv Romania si Bulgaria- indicate de rusi ca eventuale tinte ale rachetelor lor, dupa instalarea scutului american. Cu toate acestea, secretarul de stat Daniel Fried a recunoscut, pentru revista 'Spiegel', ca Statele Unite'sunt foarte ingrijorate de Rusia'. 'Este ciudat ca Putin ameninta cu o interventie nucleara in Europa', a continuat oficialul american. In replica, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a nuantat miercuri seara declaratiile belicoase ale sefului sau, aratand ca ele constituie 'o reactie naturala'. Insa reorientarea rachetelor spre Europa ar fi 'pur ipotetica', a asigurat Peskov, sustinand ca Rusia este ultima tara din lume care sa-si doreasca un nou Razboi Rece'. Peskov a sustinut insa ca explicatiile SUA legate de necesitatea amplasarii scutului 'la granitele Rusiei' sunt 'nesatisfacatoare', motiv pentru care Moscova apreciaza ca nu Iranul ar fi tinta acestui sistem de aparare, ci 'infrastructura rusa'. Pe de alta parte, admitand ca democratia in tara sa nu e perfecta, reprezentantul Kremlinului a criticat amestecul americanilor in treburile interne ale Rusiei. Referirea era la secretarul de stat Fried, care sustinuse ca Moscova nu trebuie sa vada in independenta provinciei Kosovo un precedent pentru miscarile separatiste din Georgia si alte foste republici sovietice, ci doar un caz izolat si tragic.

Alarma in privinta incalzirii globale

Citeste si:

Purtatorul de cuvant al Kremlinului a precizat insa ca summit-ul G-8 nu se va invarti in jurul diferentelor de opinie dintre Rusia si SUA, ci va trebui sa caute puncte comune, mai ales in ceea ce priveste protectia climei. Presedintele George W. Bush s-a aratat dispus ieri, in cadrul summitului G8, sa 'participe activ' si chiar sa 'preia conducerea' unui acord care sa-i succeada Protocolului de la Kyoto privind emisiile de gaze cu efect de sera. La randul sau, premierul Tony Blair a afirmat ca se contureaza un consens in cadrul G8 in legatura cu 'o reducere substantiala' a emisiilor de gaze. Cancelarul german Angela Merkel nu era totusi prea optimist. Un raport prezentat cu o zi inainte, la Berlin, de consilierii guvernului sau, arata ca incalzirea globala reprezinta un pericol pentru securitatea mondiala si ca, in cazul unui esec al protectiei climatului, lumea trebuie sa se pregateasca de conflicte incepand din 2025.

Ajutorul umanitar, sub semnul intrebarii

Divergente existau intre participantii la summit-ul G-8 si in legatura cu ajutorul pentru dezvoltarea Africii. 'Unii membri G-8 sunt excedati de mereu mai multe solicitari de ajutor si nu mai vor sa le dea curs', a declarat, pentru �Spiegel�, reprezentantul unei delegatii, adaugand ca nu e vorba de o tara-doua, ci de mai multe. Surse citate de agentia DPA sustineau ca liderii reuniti la Heiligendamm nu mai voiau nici sa reinnoiasca angajamentele luate in urma cu doi ani, la Gleneagles-Scotia, de a dubla ajutorul anual de 50 de miliarde de dolari, pana in 2010, pentru tarile africane si combaterea SIDA, a malariei si tuberculozei. Ca sa dea un exemplu pozitiv, Germania a anuntat consacrarea a patru miliarde suplimentare de euro in urmatorii opt ani luptei contra SIDA in lume, asta dupa ce Angela Merkel a avut o intalnire cu mai multi artisti care sustin cauza Africii: cintaretii Bono, Youssou N�Dour si Bob Geldof, care urmau sa sustina ieri si un concert la Rostock.